Generatia Z nu se distanteaza de ideea biroului, ci propune o redefinire profunda a acestuia. Pentru tinerii profesionisti din Romania, locul de munca nu mai este doar un spatiu functional, ci unul care trebuie sa ofere oportunitati reale de invatare, conexiuni autentice si un sentiment de apartenenta, arata consultantii Colliers.

Nascuti intre 1997 si 2012, tinerii din Generatia Z intra pe piata muncii cu prioritati usor diferite fata de generatiile anterioare. Pentru ei, munca nu inseamna doar un salariu, ci un scop care conteaza. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 67% dintre acesti tineri pun pe primul loc echilibrul intre viata personala si cea profesionala, iar 66% isi doresc un venit corect. In schimb, doar 1% spun ca munca exclusiv de la distanta ii motiveaza cu adevarat. Pentru aceasta generatie, biroul trebuie sa ofere ceea ce lucrul de acasa nu poate: un sentiment de apartenenta, oportunitati de dezvoltare personala si conexiuni umane autentice.

De altfel, un sondaj recent realizat de Gallup arata ca si in alte tari, Generatia Z gandeste oarecum similar. Astfel, doar 23% dintre tineri si-ar dori un loc de munca integral de la distanta, cel mai mic procent dintre toate calupurile de varsta. Explicatia autorilor studiului Gallup ar veni din doua aspecte: tinerii din Generatia Z ar fi cei mai afectati de perceptia singuratatii atunci cand lucreaza mult de la distanta si, in al doilea rand, faptul ca nu isi vad colegii fata in fata la fel de frecvent cand lucreaza de la birou. De altfel, flexibilitatea e un aspect cheie al tinerilor care doresc munca hibrida: acestia vor sa lucreze de la birou, dar sa isi aleaga zilele pentru a maximiza timpul petrecut la birou.

Pentru tinerii din Generatia Z, recunoscuti pentru fluenta lor digitala si pentru valorile puternice, flexibilitatea nu mai este un avantaj, ci o conditie de baza. Ceea ce face cu adevarat diferenta este un angajator care creeaza un mediu in care oamenii se simt valorizati, sustinuti si parte dintr-o directie cu sens. Ei cauta recunoastere bazata pe merit, feedback constructiv si oportunitati reale de dezvoltare. Leadership-ul si cultura organizationala au devenit mai importante decat designul in sine, deoarece un spatiu atragator nu mai este suficient daca este insotit de un management slab.

"Generatia Z este un aliat important al biroului modern.Nu fuge de munca, dar isi doreste ca aceasta sa aiba sens si sa aduca valoare. Nu provoaca regulile doar de dragul schimbarii, ci pentru ca vrea sa le imbunatateasca. Tocmai prin aceste asteptari, companiile au sansa sa construiasca echipe mai sanatoase, mai unite si mai orientate spre viitor, pe baza de incredere, sinceritate si valori solide”, explica George Didoiu, Director | Tenant Services, Office 360 la Colliers Romania.

Tinerii profesionisti din aceasta generatie apreciaza beneficiile si birourile spectaculoase, dar cauta si un sens mai profund si un sentiment autentic de apartenenta. Ce conteaza cu adevarat pentru ei sunt relatiile sincere cu liderii, un mediu incluziv, recunoasterea muncii bine facute si o directie clara in cariera. Intr-un context profesional unde ierarhiile traditionale inca domina, aceste asteptari pot parea dificile, dar ele arata, de fapt, nevoia fireasca de a face loc mai multor valori umane in mediul de lucru.

Consultantii Colliers incurajeaza organizatiile sa regandeasca biroul ca un catalizator pentru crestere, inovatie continua si un sentiment autentic de apartenenta. Pe masura ce munca hibrida devine norma, angajatorii cei mai rezilienti si atractivi vor fi cei care creeaza medii ce sustin flexibilitatea, incurajeaza invatarea si consolideaza conexiunile umane. Generatia Z nu respinge biroul - il ajuta sa evolueze intr-un spatiu cu sens, adaptat viitorului.

"Tinerii din Generatia Z nu mai privesc locul de munca drept un simplu pas in cariera, ci ca pe un spatiu unde pot construi relatii de durata si un traseu profesional coerent. Aceasta generatie valorizeaza stabilitatea, predictibilitatea si un context in care leadershipul este activ, iar promisiunile culturale sunt reflectate in realitate. Asteapta nu doar flexibilitate, ci o directie clara si oportunitati concrete de evolutie. Pentru angajatori, aceasta este o oportunitate de a deveni parteneri reali in parcursul profesional al noii generatii”, conchide George Didoiu.

Potrivit datelor INS si Eurostat, gradul de ocupare pentru Generatia Z variaza in functie de varsta. Pentru grupa 20-24 de ani, rata de activitate economica este de aproximativ 40%, insa multi sunt inactivi din motive de studii. Pentru categoria 25-29 de ani, care se confunda in mare parte tot cu Generatia Z, rata de activitate este de 77%, usor inferioara altor categorii de varsta, dar sensibil sub media UE de 84% si a doua cea mai mica valoare din Uniunea Europeana. Aceasta situatie sugereaza nevoia urgenta a unor politici publice care sa atraga un numar crescut de tineri in sistemul educational si, apoi, in campul muncii.