După un 2024 de dezvoltare pe datorie, România a trecut, în 2025, printr-o fază de creștere cu "frâna de mână trasă": economie aproape stagnantă, inflație de circa 10%, cel mai mare deficit fiscal din UE și costuri de finanțare record în regiune. Lichiditatea devine principala vulnerabilitate, în contextul în care companiile încasează greu și plătesc scump, iar impredictibilitatea fiscală și politică erodează încrederea investitorilor. Chiar și așa, PIB-ul rămâne ușor pe plus în 2025, în jur de 1%, iar ratingul suveran este menținut, la limită, în zona investițională, oferind mediului privat un răgaz pentru adaptare. În mijlocul acestei ecuații fragile, piața construcțiilor a devenit sector-țintă al noilor taxe și controale, dar și principal motor de creștere. Reintroducerea "taxei pe stâlp", eliminarea facilităților pentru salariile din construcții și digitalizarea agresivă a ANAF comprimă marjele, cresc costurile de conformare și scot la iveală firmele nepregătite. În același timp, investițiile publice, alimentate de PNRR și de fonduri structurale, țin șantierele deschise, în timp ce mediul privat amână decizii, înfrânează sectorul rezidențial și devine mult mai selectiv pe proiecte comerciale sau logistice.
În continuare, 2026 se conturează ca un an de test pentru întreaga economie și, în mod special, pentru sectorul de construcții. Scenariile de bază vorbesc despre o creștere economică modestă, de 1,5-2%, și un avans al volumului lucrărilor de construcții de maximum 7%, cu infrastructura rutieră, feroviară și energetică drept coloana vertebrală a activității. Totul depinde, însă, de ritmul absorbției fondurilor europene și de stabilitatea fiscală, deoarece fără bani europeni și reguli previzibile, economia riscă să rămână blocată în stagnare, iar piața construcțiilor să intre într-un val dur de selecție naturală, din care vor ieși întărite doar companiile bine capitalizate, digitalizate și disciplinate financiar.
Economia României în 2025, rezilientă, dar cu frâna de mână trasă
Economia României a traversat în 2025 un an complicat, definit de volatilitate, costuri ridicate, fiscalitate impredictibilă și un climat general de prudență. Deși creșterea economică rămâne modest pozitivă, specialiștii avertizează asupra unor vulnerabilități structurale care pot amplifica riscurile în perioada următoare. Lichiditatea, încrederea și condițiile de finanțare sunt cele mai presante probleme, însă mediul privat rămâne, în mare măsură, rezilient. "Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă. Marea problemă în 2025 este lichiditatea, mai exact, lipsa ei. Companiile încasează greu și plătesc scump, creditul furnizor a devenit enorm și elastic, iar dacă se rupe, riscul de domino este real. Accesul la finanțare există, băncile sunt lichide, însă condițiile sunt tot mai dure și nu toate companiile trec filtrul. Principala vulnerabilitate rămâne captivitatea, adică firme dependente de câțiva clienți mari sau de decontări de la stat, ceea ce le face extrem de fragile în fața oricărei întârzieri. Pentru acest decalaj între încasări și plăți, există însă și soluții", spune Ionuț Coleasa, Partner CITR.
"Un mix de lumini și umbre" - așa descrie Bogdan Nichișoiu, manager Coface România, contextul economic al anului 2025. Creșterea economică este estimată la doar 1%, mult sub potențialul de 3,5-4%, în condițiile unei inflații persistente, situate la aproape 10%, și ale celui mai ridicat deficit fiscal din UE. Mai mult, România rămâne vulnerabilă din perspectiva ratingului suveran, "la granița teritoriului non-investițional", ceea ce duce la costuri mari de finanțare - cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est. Impredictibilitatea legislativă amplifică deficitul de încredere, iar agențiile de rating monitorizează atent capacitatea autorităților de a-și respecta promisiunile fiscale.
Totuși, sectorul privat demonstrează reziliență, iar menținerea ratingului în zona investițională, chiar și provizoriu, oferă un răgaz critic pentru reforme. "Există semne care probează reziliența sectorului privat: chiar dacă frugală, creșterea economică rămâne ancorată în teritoriu pozitiv. Ratingul suveran a fost păstrat în zona investițională, agențiile de rating acordând și în acest an, mai ales după testul politic din luna mai, o perioadă de grație crucială pentru setarea coordonatelor politicilor de consolidare fiscală. Provocările pe care le-au întâmpinat companiile românești au fost legate de impredictibilitatea cadrului fiscal, erodarea vizibilă a comportamentului de plată al autorităților statale (cu impact relevant pentru acele sectoare unde lichiditatea este modelată de Stat, de exemplu segmentul de construcții - infrastructură și sectorul farma), precum și de costuri de finanțare care rămân ridicate", a explicat Bogdan Nichișoiu.
Incertitudinea politică și absorbția lentă au dus la blocaje în zona investițională
Incertitudinea politică, absorbția lentă a fondurilor europene și măsurile fiscale cu impact direct asupra costurilor au afectat ritmul proiectelor de investiții în 2025. "Pentru moment, nu putem spune că a existat un impact negativ asupra dezvoltatorilor, întrucât în piața imobiliară există o anumită inerție", explică Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers. Totuși, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, în condițiile unei piețe a muncii tensionate, a pus presiune pe companii. În infrastructură, întârzierile în fondurile europene au blocat unele lucrări, iar pentru anul viitor există îngrijorări privind o eventuală încetinire.
România a reușit să evite recesiunea, dar cu prețul unei încetiniri vizibile. "Modelul de creștere bazat pe consum a început să se erodeze rapid", constată René Schöb, partener KPMG. După ce majorările de salarii și pensii din 2024 au alimentat cererea, inflația a erodat câștigurile, provocând scăderi ale salariilor reale și reducerea consumului. Sectoarele cu expunere pe cheltuielile populației - construcții, ospitalitate, turism - au raportat contracții. În paralel, deficitul fiscal ridicat și incertitudinea politicilor economice au amplificat prudența investitorilor, care amână proiectele sau le reevaluează în termeni de risc.
"2025 s-a dovedit a fi un an de stagnare", descrie pe scurt Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova. Companiile au devenit selective, căutând "proiecte cu randamente solide și riscuri controlabile". Lichiditate există pentru proiecte bune, dar deciziile se iau greu, iar costurile de finanțare rămân ridicate. Investitorii nu și-au pierdut complet încrederea în România, dar optimismul este prudent. În prim-plan stau eficiența, optimizarea costurilor și adaptarea modelelor de business la un nou ciclu economic, dominat de volatilitate globală și constrângeri locale.
Schimbări fiscale majore în 2025: presiune pe companii, incertitudine și transformări în construcții
Anul 2025 a adus pentru mediul de afaceri unul dintre cele mai ample valuri de reforme fiscale din ultimul deceniu, cu efecte directe asupra planurilor companiilor și a comportamentului consumatorilor. Modificările aplicate în două etape - la începutul anului și din vară - au generat un climat de incertitudine accentuat, iar impactul se reflectă deja în indicatorii macroeconomici.
"Schimbările puternice ale fiscalității în două etape, la începutul anului 2025 și apoi de la jumătatea acestui an, precum și incertitudinile asociate au afectat, cu siguranță, planurile diverșilor actori din economie, dar și apetitul consumatorilor. Trebuie să ținem cont că am început acest an cu așteptări de creștere a produsului intern brut de 2,5%, conform bugetului de stat pe 2025, și îl închidem cu mai puțin de 1%. În aceste condiții, vedem că bilanțurile companiilor au fost sub presiune. Firmele care au putut majora prețurile au făcut-o, dar și aici au fost câteva limitări, iar faptul că economia a început să piardă locuri de muncă la nivel agregat indică o deteriorare semnificativă a sănătății financiare a companiilor", a declarat Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.
Potrivit lui René Schöb, Tax Partner, Head of Tax & Legal, KPMG România, "reintroducerea impozitului pe construcții (așa-numita «taxă pe stâlp») a creat o obligație fiscală fixă, calculată pe baza valorii nete a construcțiilor, ceea ce a afectat cash-flow-ul și a necesitat o planificare financiară mai riguroasă. Eliminarea facilităților pentru salariile muncitorilor a majorat costurile cu forța de muncă, ceea ce a comprimat marjele de profit și a determinat companiile să regândească strategiile de remunerare și structura costurilor".
Noua obligație fiscală, calculată pe valoarea netă a construcțiilor, a afectat fluxurile financiare și a impus planificare financiară mai strictă, în timp ce costurile cu forța de muncă au crescut abrupt. Efectele s-au propagat rapid în sectorul rezidențial, unde majorarea TVA-ului din vara acestui an a diminuat atât marjele dezvoltatorilor, cât și capacitatea de achiziție a clienților. Cererea a încetinit, proiectele noi au fost reevaluate, iar piețele locale au intrat într-o fază de ajustare.
Digitalizarea ANAF schimbă regulile jocului
Accelerarea transformării digitale a administrației fiscale a reprezentat o altă linie majoră de schimbare în 2025. Adoptarea sistemelor electronice (e-Factura, e-Transport, e-TVA și SAF-T) a transformat raportarea fiscală într-un proces continuu, automatizat și, pentru multe companii, costisitor. Implementarea a generat investiții obligatorii în software, sisteme ERP și training, împovărând în special IMM-urile. În același timp, ANAF a început să utilizeze instrumente avansate de analiză de risc, suprapunând date în timp real pentru a identifica fraude și inconsecvențe. Primele rezultate sunt vizibile în construcții, unde instituția a detectat achiziții fictive exclusiv prin analiză digitală, forțând companiile vizate să își corecteze rapid evidențele și să achite obligațiile restante. Deși digitalizarea sporește transparența și permite controale mai țintite, multe companii resimt incertitudine din cauza schimbărilor rapide, implementării incomplete și diferențelor de interpretare.
"În acest context, companiile din construcții au resimțit, probabil, schimbarea prin creșterea controalelor derulate pe baza datelor din e-Factura. Mai multe spețe publice au arătat că ANAF a identificat achiziții fictive și scheme de fraudă în domeniu exclusiv prin analiza sistemelor digitale, iar firmele vizate au fost obligate să corecteze rapid contabilitatea și să achite taxele restante. Deși aceste intervenții sporesc transparența, ele pun o presiune mai mare asupra operatorilor din domeniu, mai ales asupra celor nepregătiți pentru digitalizare. Cum este și firesc, astfel de evoluții au dus la o creștere a costurilor de conformare fiscală. Pentru firme, în special pentru IMM-uri, adaptarea la raportările digitale a presupus investiții în softuri contabile, upgrade-uri ale sistemelor ERP, integrarea fluxurilor interne cu platformele ANAF, precum și training pentru personal. În plus, necesitatea de a menține evidențe clare și de a reconcilia informațiile din contabilitate cu datele transmise digital a adăugat o presiune administrativă suplimentară", a explicat René Schöb - Tax Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România.
Paradoxal, însă, noile sisteme ar putea reprezenta o oportunitate pentru firmele conforme: controale mai rare, mai eficiente și predictibile.
Guvernul a încercat să contrabalanseze presiunile prin măsuri de simplificare administrativă. Ordonanța de Urgență nr. 31/2025 și proiectul noului Cod al Urbanismului și Construcțiilor vizează digitalizarea proceselor de autorizare și reducerea birocrației. Deși simplifică autorizarea și digitalizează procesele, noua lege impune standarde mai stricte și obligativitatea ca anumite lucrări să fie realizate doar de firme autorizate, ceea ce ar putea crește costurile de conformare pentru companiile mici și medii.
Scenarii economice pentru 2026: un an al incertitudinilor, dar și al oportunităților
Anul 2026 se conturează drept o perioadă complicată pentru economia României, marcată de presiuni geopolitice, incertitudini fiscale și o piață a investițiilor aflată sub tensiune, dar totodată alimentată de un potențial salvator: fondurile europene. Lideri ai mediului de afaceri și experți în economie conturează un tablou în care construcțiile și investițiile publice devin motorul principal al creșterii, în timp ce mediul privat rămâne prudent, condiționat de accesul la capital și stabilitatea politicilor macroeconomice.
Ionuț Coleasa, Partner CITR, subliniază caracterul atipic al contextului economic: România intră într-o perioadă cu variabile volatile - de la conflictul din proximitate și tensiunile geopolitice, până la deficitul bugetar și instabilitatea politică. În aceste condiții, mediul de afaceri se pregătește pentru un an cu "provocări serioase": dobânzi ridicate, creștere economică modestă, investiții private sub presiune.
Pentru sectorul construcțiilor, efectele sunt directe: marje mici, costuri mari și un cash-flow vulnerabil. Totuși, reprezentantul CITR subliniază că firmele solide, eficiente operațional și bine capitalizate sunt poziționate să câștige cotă de piață în această turbulență.
Proiecțiile Coface, prezentate de Bogdan Nichișoiu, indică un scenariu relativ optimist: o creștere economică în zona 1,5-2%, susținută în special de investiții și fonduri europene. Stabilitatea fiscală și menținerea ratingului de țară în zona investițională devin însă vitale pentru menținerea acestui ritm. Inflația rămâne o problemă persistentă, reprezentantul Coface estimând un nivel de aproximativ 9% la jumătatea anului, cu o scădere spre 4-4,5% abia la final de 2026. În acest context, BNR ar putea ezita să reducă dobânda-cheie înainte de gestionarea presiunilor inflaționiste, eventualele scăderi de dobândă fiind estimate între 50 și 100 puncte de bază.
Bogdan Nichișoiu avertizează asupra riscului de comunicare fiscală defectuoasă: "Este foarte important ca Statul să comunice prompt și transparent cu privire la reperele fiscale ale anului 2026 și să nu schimbe peste noapte regulile jocului. Următorii doi ani sunt esențiali pentru a trata aceste dezechilibre fiscale, dar mai ales pentru a adresa deficitul de încredere pe care l-am traversat în perioada noiembrie 2024 - vara anului 2025".
Fondurile europene - factor determinant în 2026
Potrivit lui Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers, traiectoria economică din 2026 depinde aproape exclusiv de volumul și ritmul absorbției fondurilor europene. Dacă acestea se materializează, economia ar putea evita stagnarea și chiar înregistra creșteri moderate. "Anul 2026 depinde, în mare parte, de fondurile europene. Dacă acestea se vor materializa într-un volum suficient de mare, vor ajuta economia României să se mențină pe o linie de plutire și putem spera chiar la o creștere economică undeva între 1 și 2%. Totuși, acest lucru rămâne un mare «dacă», având în vedere cât de dificil este procesul de adoptare a reformelor necesare pentru absorbția fondurilor. În ceea ce privește lucrările publice, situația este «business as usual»: există numeroase autostrăzi și căi ferate de construit sau modernizat. Pentru anul 2026, însă, ne așteptăm la o contribuție mai vizibilă din partea mediului privat. Semnale pozitive apar în diverse sectoare comerciale, fie că vorbim despre centre comerciale, depozite sau, mai nou, clădiri de birouri. Dar în mod clar, motorul sectorului de construcții va rămâne sectorul public de investiții", a explicat Silviu Pop.
În ansamblu, în pofida climatului dificil, experții văd oportunități pentru firmele solide, bine organizate, cu priorități clare și finanțe sănătoase. Într-o economie cu creștere modestă, dar pozitivă, și cu un sector al construcțiilor susținut în principal de bani europeni, cei capabili să navigheze incertitudinea ar putea ieși câștigători. România nu pare să intre în 2026 cu promisiuni de boom, ci cu un test de rezistență, miza anului fiind capacitatea de adaptare, predictibilitatea politicilor publice și ritmul investițiilor finanțate european. Pentru mediul privat, supraviețuirea nu va depinde doar de capital, ci de disciplină, eficiență și capacitatea de a transforma criza în șansă.
Tensiunile comerciale globale: impact indirect, costuri ridicate și presiune pe industriile cheie
Tensiunile comerciale internaționale și valul de taxe vamale care au reconfigurat comerțul global în ultimii ani nu au generat, în România, un șoc comercial direct, însă efectele lor se resimt tot mai acut prin canale indirecte, de la inflație și costuri mai mari, până la încetinirea investițiilor și vulnerabilizarea industriilor strategice. Economiștii vorbesc despre incertitudine, presiune pe marje și stagnarea cererii, într-un context în care resursele companiilor se duc tot mai mult pe gestionarea riscurilor.
"În România, nu vedem încă un impact direct al tensiunilor comerciale globale sau al creșterii taxelor vamale. Efectele s-au manifestat mai degrabă prin inflație, scăderea puterii de cumpărare, stagnarea vânzărilor și modificările fiscale interne și nu printr-un șoc comercial propriu-zis. La nivel internațional, multe companii au evitat consecințele războiului comercial prin rerouting, adică redirecționarea fluxurilor comerciale prin țări terțe pentru a ocoli tarifele, sau prin absorbția costurilor ca să nu piardă cota de piață. Aceste mecanisme au temperat impactul global. În România, încă nu vedem efecte majore pe lanțurile de aprovizionare. Pentru sectorul construcțiilor, expunerea rămâne una indirectă prin costuri mai mari la materiale, presiune pe marje și o cerere mai slabă pe fondul scăderii puterii de cumpărare", remarcă Ionuț Coleasa, Partner CITR.
Bogdan Nichișoiu, reprezentantul Coface România, confirmă că influența tensiunilor comerciale asupra economiei românești în 2025 a fost preponderent indirectă, însă neliniștea globală "a contribuit la încetinirea creșterii economice".
Exporturile românești către piețele direct afectate de tarife sunt reduse - sub 3% ajung în SUA -, ceea ce a limitat impactul direct. Dar vulnerabilitatea reală provine din poziționarea României în lanțurile valorice europene. Potrivit unei analize a BNR, peste 70% din exporturile României au ca destinație Europa, iar peste 20% merg în Germania. Astfel, tensiunile comerciale care afectează UE se propagă inevitabil și în economia locală. Un canal major de transmitere este industria auto, responsabilă pentru circa 13% din PIB. Orice destabilizare a sectorului european, inclusiv cea generată de noul regim tarifar SUA-UE, se transformă automat într-un risc pentru industria auto românească.
Sectorul construcțiilor, printre cele mai afectate de "războiul comercial"
Sectorul construcțiilor este printre cele mai afectate de tensiunile comerciale internaționale mai ales prin creșteri de costuri, care generează întârzieri în proiecte. "De aproape două decenii, de la intrarea în Uniunea Europeană, România este o economie deschisă și integrată în lanțuri internaționale de producție, astfel că resimțim direct tensiunile comerciale. Acest lucru se vede imediat în costuri, în volatilitatea prețurilor materialelor și în amânarea unor investiții mari. Aș vedea cel puțin patru planuri pe care se manifestă. Primul este reprezentat de creșterea costurilor cu materialele, în special pe segmente precum metale, echipamente electrice și materiale importate din Asia. În același timp, lanțurile de aprovizionare sunt mai lente și mai impredictibile, ceea ce pune presiune pe timpii de execuție în construcții. Termenele de livrare s-au prelungit, afectând proiectele aflate în faze critice. În plus, apetitul investițional este temperat, incertitudinea globală determinând companiile să reevalueze expunerea și riscurile. Deși România nu este un actor major în războaiele tarifare, statutul de economie deschisă și integrată o expune riscurilor externe. Lanțurile valorice, mai ales cele industriale, transformă tensiunile comerciale în riscuri interne, chiar și fără o expunere directă", subliniază Andrei Botiș, CEO al NAI Romania & Moldova.
În timp ce piețele externe caută noi rute și soluții, companiile locale se confruntă cu costuri în creștere și investiții amânate, un tablou care pune presiune pe competitivitate și ritmul dezvoltării. Dacă aceste tensiuni persistă, economia românească ar putea resimți mai puternic efectele, nu prin șocuri bruște, ci prin erodare lentă, marcată de marje tot mai mici, cerere restrânsă și proiecte întârziate. Într-o economie încă în curs de consolidare, acest tip de presiune poate deveni un factor de risc structural.
Piața construcțiilor în 2025: între presiuni, reechilibrare și incertitudine
În acest context economic provocator, piața construcțiilor din România a traversat în 2025 un an complex și contrastant: creștere în volume, dar scădere în marje; investiții publice în expansiune, dar mediul privat în expectativă; oportunități noi din zona finanțărilor europene, dar un context fiscal și operațional care a pus presiune pe toate verigile lanțului de valoare. Managerii companiilor de construcții descriu un ecosistem care funcționează "sub presiune controlată", cu o nevoie acută de adaptare strategică, eficiență și profesionalizare.
Pentru 2026, piața de construcții este privită cu moderat optimism. Estimarea de creștere a volumului lucrărilor este de aproximativ 7%, potrivit lui Marius Bădina, CEO Viarom Construct, sprijinită în special de proiectele finanțate prin PNRR și de investițiile în infrastructură. Oportunitățile anului viitor includ dezvoltarea clădirilor sustenabile, în timp ce volatilitatea prețurilor și schimbările legislative rămân riscuri majore.
În timp ce investițiile publice au alimentat activitatea din infrastructură, mediul privat a intrat într-o zonă de prudență. Sorin Greu, CEO Bog’Art, descrie 2025 ca "un an al contrastelor": sectorul public a continuat proiectele strategice, în timp ce investițiile private au încetinit, afectate de accesul dificil la finanțare și de ritmul lent al autorizărilor. Presiunea critică a provenit din zona resursei umane, unde deficitul de specialiști a menținut costurile ridicate și a împins companiile către investiții în formare și retenție.
Cosmin Vîlcu, Conlan, subliniază necesitatea unei discipline operaționale: "Anticiparea trebuie să fie regula, nu reacția". Pentru companii, supraviețuirea a însemnat organizare strictă, cost control, negociere intensă și management de proiect centrat pe prevenție.
2025 a avut impact direct asupra segmentului rezidențial, unde cererea a devenit prudentă, iar accesul la creditare mai dificil, observă Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova. Deși cifrele statistice arată un avans de +11,3% în primele nouă luni, creșterea TVA și costurile de finanțare ridicate au limitat apetitul de achiziție. Pe segmentul office, multe decizii au fost amânate, iar renegocierea contractelor a devenit regulă. Sectorul industrial-logistic a rămas cel mai stabil, însă ritmul de creștere s-a temperat.
În continuare, infrastructura este percepută drept segmentul cu cea mai mare reziliență, fiind dependentă de finanțările europene. Aprobarea celor 10 miliarde de euro din PNRR reprezintă principalul vector de speranță pentru 2026. "Oriunde călătorești în țară, România este un șantier activ", afirmă Bogdan Nichișoiu, Coface România, semnalând însă riscul major de întârziere a plăților publice, care creează blocaje de cash-flow și presiune pe companiile mici și mijlocii. "Oriunde călătorești astăzi în țară, România este un șantier activ, mai ales în segmentul de infrastructură, alături de efervescența proiectelor din sectorul de energie verde. Provocarea companiilor autohtone nu este generarea de «front de lucru», ci birocrația excesivă, deficitul de forță de muncă și monetizarea periculos de lentă a lucrărilor executate ", subliniază Bogdan Nichișoiu.
Piața construcțiilor în 2026: Selecție naturală, maturizare și polarizare
Piața construcțiilor din România se pregătește să intre, în 2026, într-o etapă de activitate intensă, dar și marcată de transformări profunde. Liderii din industrie anticipează un context în care investițiile publice, digitalizarea și nevoia de eficiență vor determina ritmul sectorului, în timp ce presiunile pe resursa umană, costuri și reglementări vor continua să afecteze competitivitatea companiilor.
În linii mari, dinamica ultimilor ani va continua să se manifeste în 2026, însă la un nivel mai moderat, alimentată în special de proiecte de infrastructură cu finanțare europeană. Potrivit Mădălinei Găinușă, director comercial al ADURO, "ritmul ridicat de lucru din ultima perioadă creează o bază solidă pentru 2026-2027", iar volumul de lucrări se va menține ridicat datorită proiectelor deja în desfășurare la nivel național. Totuși, deficitul de personal calificat va rămâne un factor critic. Cererea de ingineri și tehnicieni depășește constant oferta, iar soluțiile propuse sunt digitalizarea și formarea continuă, menite să susțină productivitatea.
În opinia lui Sorin Greu, CEO Bog’Art, anul viitor va aduce atât potențial, cât și instabilitate. Investițiile publice și proiectele de eficiență energetică vor crea cerere, însă riscurile de decalare, ajustare bugetară sau schimbări legislative pot altera predictibilitatea. Astfel, contextul economic va solicita flexibilitate și management de risc din partea companiilor.
Industria de construcții traversează deja "o perioadă dificilă", afirmă Alexandru Fulga, CEO Concrete & Design Solutions (CDS), marcată de creșterea costurilor și incertitudine privind volumul de lucrări. "Realitatea ne arată deja că industria construcțiilor din țara noastră traversează o perioadă dificilă, caracterizată de incertitudini privind volumul de lucrări, precum și de presiuni generate de creșterea costurilor și de deficitul de forță calificată de muncă. În același timp, accesul la finanțare și ritmul lansării investițiilor publice și private rămân factori determinanți pentru dinamica pieței. În acest context, rolul proiectanților, arhitecților și consultanților devine esențial. Printr-o abordare bazată pe tehnologii digitale avansate, planificare integrată și soluții sustenabile, aceștia contribuie la creșterea eficienței și la optimizarea costurilor, fără a compromite calitatea și durabilitatea proiectelor. Integrarea BIM, a instrumentelor de analiză predictivă și a materialelor performante permite o gestiune mai riguroasă a resurselor, ceea ce devine un avantaj competitiv într-un mediu economic volatil. Privind înainte, este de așteptat ca piața să continue procesul de profesionalizare și adaptare la noile realități economice. Digitalizarea, sustenabilitatea și formarea continuă a specialiștilor vor rămâne repere pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. În același timp, România are șansa de a transforma aceste provocări în oportunități reale de modernizare a industriei construcțiilor, printr-o colaborare mai strânsă între mediul privat, autorități și instituțiile de reglementare", precizează Alexandru Fulga.
În opinia lui Cosmin Vîlcu, directorul general al companiei de construcții Conlan, 2026 va aduce maturizare și selecție naturală. "2026 va fi caracterizat de maturizare și selecție naturală pe piață. Vor rezista companiile stabile financiar și organizate, capabile să gestioneze cash-flow, costuri și resursa umană. Oportunități vedem în industrial - logistic, retail, energie, modernizări de infrastructură publică și zona hotelieră. Riscurile sunt legate de volatilitatea prețurilor, legislație și finanțări", a precizat reprezentantul Conlan.
Nu în ultimul rând, definitoriu pentru evoluția pieței de construcții va fi și sectorul energetic. "Domeniul construcțiilor va rămâne în 2026 puternic influențat de investițiile în infrastructura energetică, cu accent pe rețele de transport, integrarea energiei care provine din surse verzi și digitalizare. Oportunitățile majore vin din necesitatea dezvoltării și stabilizării sistemelor energetice pentru a putea prelua această energie regenerabilă și a evita situații de blocaj precum cele apărute recent pe piețe vest-europene, unde rețelele nu au ținut pasul cu ritmul tranziției verzi", a adăugat Ionuț Tănăsoaica, CEO Electromontaj.
Lipsa forței calificate de muncă rămâne o provocare
După o perioadă de creștere accelerată, piața muncii dă semne de maturizare și intră într-o etapă în care stabilitatea și prudența par să fie cuvintele-cheie. Conform datelor publice, numărul angajaților din construcții a atins un nivel record, de aproximativ 460.000 de persoane la mijlocul lui 2025, ceea ce indică o cerere încă ridicată pentru muncitori calificați. Cu toate acestea, incertitudinile privind investițiile publice și ritmul de deblocare a fondurilor europene temperează apetitul companiilor pentru angajări rapide și masive.
Potrivit lui René Schöb - Tax Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, anul 2026 nu va aduce schimbări semnificative în structura pieței muncii din construcții. Estimările arată o creștere moderată a volumului lucrărilor, între 4,8% și 6,7%, generată în principal de proiectele de infrastructură și construcțiile inginerești. Acestea rămân motorul sectorului, alimentate de programe precum PNRR și RePowerEU. În consecință, cererea de forță de muncă va rămâne ridicată, însă procesul de recrutare se va rafina: "Angajările noi vor fi mai selective, iar firmele vor prioritiza retenția personalului existent și recrutarea lucrătorilor calificați", potrivit analistului KPMG.
Ajustările tactice devin, astfel, parte din noua strategie operațională. Firmele ar putea apela la externalizare pentru activitățile non-core sau la forță de muncă externă, în încercarea de a compensa deficitul intern și de a păstra flexibilitatea în contextul schimbărilor de finanțare. În pofida precauției, semnale de reducere severă a activității nu sunt anticipate: "O piață caracterizată de stabilitate și prudență, fără înghețări majore de angajări sau restructurări la scară largă", rezumă René Schöb.
Totuși, fragilitatea contextului macroeconomic rămâne un factor care poate afecta dinamica pieței. Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers, observă deja o ajustare minoră după vârful din vară. "Am observat o scădere modică a numărului de salariați din construcții la nivel agregat. Potrivit INS, procentual este sub 0,4% între vârful din iulie și septembrie 2025".
Analistul subliniază că evoluția viitoare depinde de menținerea fluxului de fonduri europene și de continuarea investițiilor programate. În scenariul de bază, Silviu Pop anticipează stabilitate în 2026, fără abateri semnificative de la parametrii actuali.
În ansamblu, sectorul construcțiilor intră într-o etapă de consolidare, în care presiunea pe resurse umane coexistă cu nevoia de prudență financiară. Dacă proiectele majore vor continua, iar fondurile europene vor fi accesate conform așteptărilor, companiile vor naviga un 2026 marcat de stabilitate și selecție strategică, evitând șocurile pe piața muncii. În caz contrar, turbulențele externe pot transforma echilibrul fragil într-un punct de inflexiune pentru una dintre cele mai dinamice industrii din economie.
2026, anul în care flexibilitatea devine regulă de supraviețuire
Sectorul construcțiilor se pregătește pentru un nou val de presiuni economice și operaționale în următoarele 12-18 luni, într-un context marcat de costuri ridicate, lipsă de forță de muncă și volatilitate în proiecte. Specialiști din zona restructurării financiare, cercetării pieței și fiscalității transmit un mesaj comun antreprenorilor: supraviețuirea nu va depinde de dimensiunea companiei, ci de capacitatea de a acționa rapid, disciplinat și strategic.
În opinia lui Ionuț Coleasa, Partner CITR, constructorii trebuie să renunțe la instinctul de a amâna rezolvarea problemelor. "Pentru următoarele 12-18 luni, cea mai importantă recomandare este să caute ajutor din timp". Un specialist în restructurare poate gestiona presiunea negocierilor cu creditorii și reașezarea datoriilor, eliberând antreprenorii pentru a se ocupa de operațiuni. Specialistul atrage atenția asupra câtorva reguli de igienă financiară: diversificarea surselor de finanțare, evitarea demarării simultane a prea multor proiecte și monitorizarea indicatorilor de lichiditate. "Perioada aceasta va fi traversată cu bine nu de cei mai mari, ci de cei care reacționează rapid și își controlează activ riscurile", spune el, subliniind importanța comunicării transparente cu furnizori, clienți și creditori, ce constituie un element critic pentru menținerea încrederii într-un moment în care fiecare întârziere poate destabiliza lanțul.
"Flexibilitatea și precauția devin vitale pentru a face față unui an cu incertitudini crescute, cum se anunță a fi 2026", afirmă Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers. Într-o piață în care costurile, termenii contractuali și cererea fluctuează imprevizibil, capacitatea de a pivota rapid de la un tip de proiect la altul sau de a ajusta strategia de investiții poate face diferența dintre stabilitate și insolvență.
René Schöb, Tax Partner la KPMG în România, susține că antreprenorii au nevoie de o abordare integrată pentru a rezista: conformare fiscală riguroasă, optimizarea operațiunilor și investiții în resurse umane, toate susținute de digitalizare. Transformarea pe care o aduce raportarea electronică - SAF-T, RO e-Factura, e-Transport - obligă companiile să investească în sisteme robuste și în reconcilierea datelor. O strategie proactivă devine crucială pentru a evita erori costisitoare și controale cu impact financiar semnificativ. În același timp, digitalizarea nu se limitează la contabilitate, planificarea proiectelor, monitorizarea performanței și analiza costurilor devenind instrumente critice într-o piață imprevizibilă. Dincolo de tehnologie, provocările resurselor umane se adâncesc. Costurile salariale cresc, iar deficitul de muncitori calificați presează marjele constructorilor. René Schöb recomandă investiții în formarea profesională, dezvoltarea competențelor digitale - BIM, management de proiect digital - și crearea unui mediu de lucru atractiv. Recrutarea strategică și parteneriatele cu instituțiile de învățământ sunt văzute ca soluții pe termen mediu.
Marjele mici, ciclurile lungi de producție și dependența puternică de finanțare fac din construcții un sector vulnerabil în perioade de turbulență, însă experții transmit un mesaj optimist: există soluții și există mecanisme care pot împiedica escaladarea problemelor. Condiția esențială este, însă, reacția timpurie. "Important este să nu aștepte până când problemele devin imposibil de rezolvat", spune Ionuț Coleasa. În contextul unui orizont marcat de incertitudine, constructorii care vor reuși vor fi cei care îmbină disciplina financiară cu investiția în oameni și tehnologie, păstrând un dialog deschis cu toți partenerii de business.
Industria construcțiilor intră într-un maraton de adaptare, nu în sprint. Succesul nu se va măsura doar în metri cubi de beton, ci în capacitatea organizațiilor de a-și rescrie modul de operare într-o piață care nu iartă ezitările.
Sentimentul general al pieței este de optimism moderat
La final de 2025, sentimentul general de pe piața construcțiilor este de optimism moderat. Această atitudine reiese din majoritatea opiniilor reprezentanților sectorului care au răspuns solicitării editorilor Agenda Construcțiilor pe baza cărora a fost realizată analiza pieței. La realizarea analizei au participat:
• Ionuț Coleasa, Partner CITR;
• Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager la Coface România;
• Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers;
• René Schöb - Tax Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România;
• Andrei Botiș, CEO al NAI Romania & Moldova (Appraisal & Valuation);
• Manuela Irina Pătrășcoiu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții (CNI);
• Mădălina Găinușă - directorul comercial al ADURO;
• Mariana Garștea, președinta Asociației Profesionale de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS);
• Alexandru Fulga, CEO Concrete & Design Solutions;
• Arh. Andrei Lefter, Managing Partner și fondator al biroului DRS-Architects;
• George Tsitsas, directorul general al GT Ground Engineering & Construction;
• Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group;
• Ing. Emil Ghenea, director general la Sea Construct Style;
• Arh. Emanuel Vișan, fondator și Managing Partner Quadratum Architecture;
• Radu Dragomir, CEO Urban Scope;
• Virgil Profeanu, fondatorul grupului VEGO Holdings;
• Sorin Greu, CEO Bog’Art;
• Cosmin Vîlcu, directorul general al Conlan;
• Ionuț Tănăsoaica, CEO Electromontaj;
• Dipl. Ing. Radu Balan, Managing Partner RCBB Gruppe;
• Dipl. Ing. Codrin Botezat, Managing Partner RCBB Gruppe;
• Marius Bădina, fondator și director general al Viarom Construct;
• Niculae Dușu, președintele Consiliului de Administrației a Celco SA;
• Mircea Crăciun, CEO Eco Garden Construct;
• Gheorghe Cristian George, Managing Director Doka România;
• Dan Tudose, fondatorul E-Acumulatori.ro;
• Dan Panciu, fondatorul Weasel Art (Fabrica de Profile - FDP);
• Marian Pîrvu, directorul general al Joris Ide România și Wetterbest;
• Octavian Fanea, CEO KADRA;
• Camelia Olesen, director executiv al KUMA România;
• Călin Pașcalău, General Manager Legrand România;
• Ráczkövi Szabolcs, directorul comercial al Masterplast România;
• Horea Pasc, Country Manager MP IFMA;
• Laurențiu Dumitrescu, directorul comercial Peikko;
• Irina Măndoiu, CEO Policolor-Orgachim;
• Cosmin Pătroiu, CEO TeraSteel;
• Horia Ban, directorul general al Termoline;
• Irina Tănăsescu, directorul comercial al Topanel;
• Alina Necula, Country Manager, Lion’s Head România;
• Arh. Constantin Medaru, CEO | Senior Architect, Medaru Architects (Med Line Group);
• Jakub Kotala, CEO, Saint-Gobain România;
• Romulus Badea, președinte PIFM și Partner la Asian Manpower Services;
• Ștefan Petrea, CEO Electroalfa International;
• Florent Blain, General Manager, Groupe Atlantic România;
• Camelia Ene, General Manager Sika România & Adeplast;
• Ing. Paul Armeanu, administrator, Site Bau Construct;
• Liviu Neagu, CEO, Bergerat Monnoyeur România și Republica Moldova;
• Vlad Tănase, Partener, NNDKP.
O analiză pe larg asupra evoluției pieței de construcții din România în 2025 și perspective pentru 2026 și până la finalul acestui deceniu poate fi lecturată în ediția Noiembrie-Decembrie 2025 a revistei Agenda Construcțiilor. Aceasta include și TOP 500 Antreprenori și Firme de Construcții, respectiv TOP 500 Firme de Inginerie, Arhitectură și Consultanță 2025, și este disponibilă gratuit pentru abonați. Click aici!
