Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) este unul dintre liderii recunoscuți în consultanța juridică din România, deținând o experiență vastă în domeniile construcțiilor, imobiliarelor și energiei, inclusiv regenerabile. Firma oferă servicii integrate de consultanță pentru investitori, dezvoltatori și companii, acoperind aspecte juridice, fiscale și tehnice ale proiectelor. Activitatea NNDKP se concentrează pe sprijinirea clienților în gestionarea complexității legislative și în structurarea tranzacțiilor astfel încât acestea să fie conforme și eficiente din punct de vedere legal. Echipa monitorizează constant modificările legislative la nivel național și european, asistând clienții în prevenirea riscurilor juridice și în optimizarea proceselor de due diligence.
Vlad Tănase, partener în cadrul NNDKP, abordează, în continuare, principalele provocări juridice cu care se confruntă investitorii și dezvoltatorii din domeniile construcțiilor, imobiliarelor și energiei. Interviul oferă o perspectivă aplicată asupra modului în care evoluțiile legislative și procedurale influențează proiectele de investiții din România.
- Care sunt principalele provocări juridice în proiectele de construcții, imobiliare și energie?
- În practica actuală, fie că analizăm proiecte din sectorul imobiliar sau din domeniul energiei - în special al energiei regenerabile - cele mai frecvente provocări juridice țin de procedura de autorizare. Deși chestiunile referitoare la regimul juridic al proprietății rămân relevante, acestea s-au așezat treptat după succesiunea reformelor legislative și drumul sinuos al procedurilor de restituire. Remarcăm, totodată, o creștere semnificativă a gradului de conștientizare a riscurilor juridice din partea investitorilor și o maturizare a "culturii de conformare". În consecință, tot mai mulți investitori - în special locali - aleg să lucreze încă din fazele incipiente alături de consultanți specializați, fie juridici, fiscali sau tehnici, pentru a structura corect tranzacțiile și pentru a se asigura că proiectele lor pot trece cu succes prin filtrul exigent al procesului de due diligence la momentul unui eventual exit sau pentru a accesa posibile finanțări.
- Care este impactul modificărilor legislative frecvente asupra investițiilor din sectoarele de construcții și energie?
- Cred că, în acest moment, asistăm la o activitate de suprareglementare atât la nivel european, cât și la nivel național. Problema cu suprareglementarea este că rareori aduce rezultatele dorite, iar de multe ori ridică doar bariere birocratice la intrarea pe o anumită piață. Siguranța cadrului legal și fiscal este mult mai importantă decât o anumită reglementare. Majoritatea investitorilor pot să își creeze modele și să se adapteze dacă știu la ce să se aștepte. Probleme apar când se fac schimbări multiple și orice planificare sau financial modelling devine irelevant.
- Cum apreciați evoluția riscurilor juridice în contextul economic instabil, caracterizat de incertitudine și presiuni inflaționiste?
- O problemă semnificativă în gestionarea riscurilor juridice este lipsa de consistență în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale. În imobiliare și în energie, autorități din diverse zone geografice au interpretări diferite. Prevederile legale sunt aplicate uneori în maniere total opuse (spre exemplu, o autoritate poate considera că este nevoie de un plan de urbanism zonal, alta că se poate emite direct autorizația de construire). Lipsa de consistență afectează extrem de mult investițiile, iar autoritățile centrale ar trebui să intervină legislativ pentru a corecta asemenea deficiențe și pentru a atrage cât mai multe investiții.
- Care sunt principalele provocări juridice întâlnite de dezvoltatorii imobiliari și constructori în relația cu autoritățile locale, partenerii contractuali sau investitorii?
- Pe lângă lipsa de consistență menționată anterior, termenul foarte lung în care reacționează autoritățile afectează atât încrederea, cât și așa-numitul "cost of doing business" al investitorilor. Dacă se așteaptă 8-12 luni pentru a se efectua o recepție sau a se primi un certificat de edificare, aceste termene se traduc în costuri ridicate. Dacă se pune în balanță costul lunar al unei finanțări, se vor constata efectele acestor întârzieri. Lipsa de personal, deși justificată de multe ori, nu poate fi o scuză permanentă pentru ca efectele să rămână aceleași.
- Observați o creștere a litigiilor în domeniile amintite? Dacă da, care sunt cauzele principale și cum pot fi acestea prevenite?
- Investitorii sunt prudenți în a iniția litigii, iar acestea reprezintă de multe ori o soluție ultimă sau singura soluție disponibilă. Dialogul este o cale mult mai eficientă.
- Ce tendințe remarcați în rândul investițiilor în energie regenerabilă?
- În acest moment, piața din România reprezintă un hotspot pentru investițiile în regenerabile. Interesul este extrem de mare, iar observăm o diversificare din ce în ce mai accentuată și către resurse alternative precum hidrogen și biomasă.
- Cum vedeți perspectivele de dezvoltare ale sectoarelor construcții, imobiliare și energie în următorii doi ani, din punct de vedere juridic și investițional?
- În ciuda aspectelor menționate anterior, potențialul României la nivel de construcții, imobiliare și energie este încă extrem de mare. Există loc pentru numeroase investiții, iar consistența și claritatea în aplicarea prevederilor legale pot contribui la o evoluție semnificativă în aceste domenii.
