Anul 2026 penalizează afacerile care pierd controlul asupra presiunilor venite din mai multe direcții. Costurile în creștere, taxele mai mari, utilitățile scumpe și incertitudinea din Europa impun mai multă rigoare în gestionarea resurselor și a deciziilor. Companiile se pot consolida sau pot înregistra pierderi – diferența stă în rapiditatea și calitatea reacției la aceste amenințări, arată analiștii TPC Concept, firmă cu peste 18 ani de experiență în consultanță strategică pentru organizații precum AD AutoTotal, FAN Courier, Dinamic 92, Diana Impex, Up România, Pinum D&W.
În analiza „2026 – Claritate strategică sau declin pentru companii?”, consultanții subliniază că anul este marcat de suprapunerea mai multor presiuni: utilități mai scumpe, finanțare costisitoare, taxe mai mari și un context european volatil. Niciun factor nu este devastator separat, însă împreună schimbă semnificativ condițiile de funcționare pentru multe afaceri.
“Anul 2026 nu aduce o criză clasică, ci o criză atipică pentru mediul de business, definită mai degrabă de un ‘cocktail de amenințări’ decât de un șoc singular. Impactul acestui cocktail nu este uniform și aici apare una dintre marile capcane: aceleași amenințări lovesc diferit, în funcție de modelul de business. Utilitățile apasă mai puternic pe industriile energofage, costul finanțării pe cele capital-intensive, iar presiunea fiscală și salarială pe firmele cu marje mici și structură rigidă de costuri”, punctează consultantul de business Sorin Spiridon, fondator TPC Concept, cu peste 20 de ani de experiență în management și strategie de business.
Companiile pot fi afectate sau nu în funcție de gradul diferite de expunere la fiecare componentă a acestui cocktail. Riscul real pentru 2026 nu este contextul macro în sine, ci modul în care companiile reacționează la el.
Mediul extern poate fi înțeles și anticipat, dar este greu de influențat de către companii. În schimb, mediul intern – structura de cost, disciplina pe cash-flow, complexitatea operațională și calitatea deciziilor manageriale – este zona în care se va face diferența.
Multe dificultăți apar nu din scăderi bruște de vânzări, ci din erodarea treptată a marjelor de profit și din blocaje de lichiditate.
În opinia specialistului, 2025–2026 nu sunt ani grei pentru toate firmele și toți antreprenorii, ci pentru cei care nu și-au făcut temele în ultimii 15 ani. “Pentru companiile solide, este o perioadă în care competiția slabă pierde teren, iar oportunitățile de consolidare apar. Pentru companiile vulnerabile, este momentul adevărului: trebuie să-și redeseneze modelul de business pentru a reintra în joc”, adaugă Sorin Spiridon.
“În 2026, diferența dintre companii nu este în ce fac, ci în cum gândesc”
2026 nu penalizează lipsa de creștere, ci lipsa de control. Companiile care își înțeleg expunerea la fiecare amenințare și își ajustează din timp structura internă au șanse reale să transforme acest an într-unul de consolidare. Cele care așteaptă clarificări din exterior riscă să reacționeze prea târziu.
„Esențial este ca fiecare companie să ia decizia potrivită, la momentul potrivit. Organizațiile solide pot capitaliza contextul, iar cele vulnerabile au nevoie de o restructurare inteligentă, bazată pe cifre și prioritizare clară, nu pe tăieri haotice.
Deciziile bune nu vin doar din experiență, ci din claritate. Antreprenorii cu strategie și guvernanță solidă decid la rece; ceilalți riscă să reacționeze emoțional, chiar și când cifrele sunt încă bune. De aceea, companiile apelează la consultanță de business: nu pentru a li se dicta decizii, ci pentru a primi perspectivă, structură și un cadru clar de analiză. Când vezi ansamblul, deciziile corecte devin evidente. În 2026, diferența dintre companii nu este în ce fac, ci în cum gândesc”, punctează Călin Spiridon, Managing Partner TPC Concept.
Ce tip de companii vor fi cel mai expuse amenințărilor
Impactul diferă în funcție de structura de cost și de expunerea fiecărui model de business. Nu contextul general face diferența, ci nivelul de vulnerabilitate la aceste presiuni.
• Industriile energofage – unde creșterea costurilor cu utilitățile erodează direct marjele, mai ales când ajustarea prețurilor este limitată (producție, materiale de construcții, procesare alimentară).
• Companiile capital-intensive – sensibile la costul finanțării și la restrângerea accesului la capital (logistică, transport, distribuție, firme cu stocuri mari).
• Firmele cu pondere mare a exporturilor, în special către piețe europene volatile – expuse la fluctuații de cerere, presiune pe preț și întârzieri la plată.
Companiile trebuie să amâne cheltuielile „nice-to-have”
În 2026, problema nu sunt cheltuielile mari, ci lipsa prioritizării. Cheltuielile „nice-to-have” pot fi amânate, însă investițiile „must-to-have” trebuie analizate atent și protejate acolo unde susțin procesele esențiale, oamenii-cheie și digitalizarea de bază.
Fără această diferențiere, companiile riscă fie să păstreze investiții costisitoare inutile, fie să taie inițiative importante. Cele care știu ce să amâne și ce să protejeze vor avea un avantaj competitiv clar.
Potrivit datelor interne TPC Concept, cererea pentru consultanță strategică a crescut cu aproximativ 30% în ultimii doi ani, pe fondul creșterii costurilor, al presiunii fiscale și al nevoii tot mai mari de control financiar și claritate strategică în luarea deciziilor.
Cele mai multe solicitări vin din partea companiilor mari și a organizațiilor cu structuri complexe, în special din producție, distribuție, retail, servicii. Proiectele au vizat optimizarea cash-flow-ului, restructurarea costurilor și clarificarea direcției strategice.
În proiectele finalizate, companiile au obținut îmbunătățiri medii de 2-4% ale marjei operaționale și un control financiar mai riguros.
Complexitatea este ucigașul tăcut al profitabilității - decizii greșite ale companiilor
În organizațiile mari, capcana principală a destabilizării afacerii este expansiunea necontrolată, care implică cheltuieli mari și nejustificate:
• portofolii umflate: zeci de linii de produse care nu au tracțiune, dar consumă capital (65% din articole genereaza 5% din cifra de afaceri)
• clienți mulți, dar puțin profitabili: volumul arată bine în rapoarte,dar rezultatul final nu, pentru că 50% dintre clienți genereaza doar 5% din cifra de afaceri
• structuri supradimensionate: echipe mari, procese greoaie, decizii lente
• reduceri acordate automat: discounturile mari devin politică, nu excepție
• direcție strategică diluată: prea multe proiecte, puțină prioritate
Greșeli făcute de IMM-uri
La IMM-uri nu complexitatea e problema principală, ci lipsa fundației strategice:
• nu au o viziune clară – reacționează la ziua de mâine, nu construiesc pentru următorii 3 ani
• nu știu să-și asigure resursa financiară – deciziile sunt luate fără scenarii, fără buget real și fără o politică de cash-flow
• rămân blocate în modelul fondatorului – nu reușesc trecerea către o organizație de management, în care rolurile, responsabilitățile și procesele sunt clare
• deciziile sunt emoționale, nu analitice – ceea ce funcționa în faza de start-up nu mai funcționează la scalare
