Consiliul Județean (CJ) Buzău gestionează în prezent unul dintre cele mai ample programe de investiții din ultimii ani, bazat pe fonduri europene, finanțări guvernamentale și resurse proprii. De la modernizarea infrastructurii rutiere și eficientizarea energetică a clădirilor publice, până la digitalizarea serviciilor administrative, dezvoltarea sistemului de sănătate și valorificarea potențialului turistic al județului, administrația județeană urmărește o transformare structurală a comunităților locale. În perspectiva următorilor 2-5 ani, prioritățile vizează consolidarea mobilității regionale, dezvoltarea unor proiecte strategice în sănătate și servicii sociale, stimularea investițiilor private prin infrastructură economică modernă și extinderea utilizării energiilor verzi. În acest context, Ion-Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, vorbește despre stadiul principalelor proiecte aflate în implementare, provocările întâmpinate în accesarea și gestionarea finanțărilor, precum și despre investițiile care pot redefini profilul economic și social al județului în următorul deceniu.
- Enumerați principalele proiecte de dezvoltare aflate în derulare în județul Buzău și precizați în ce stadiu se află acestea.
- Județul Buzău trece printr-o perioadă de investiții consistente, susținute prin fonduri europene - PNRR și Programul Regional Sud-Est 2021-2027, alături de bugetul județean și alte surse de finanțare. Vorbim despre proiecte care acoperă practic toate domeniile importante: infrastructură rutieră, eficiență energetică a clădirilor publice, sănătate, educație, digitalizarea serviciilor publice și valorificarea patrimoniului turistic.
Pe partea de infrastructură rutieră, avem în implementare modernizarea tronsonului Vintilă Vodă - Plaiul Nucului, cu finalizare estimată în octombrie 2028. În același timp, modernizarea DJ 204C, pe sectorul limita județului Vrancea - Bisoca - Sărulești - Vintilă Vodă, a ajuns deja în etapa de recepție a lucrărilor. Ambele sunt drumuri ce vor avea un impact semnificativ și dpdv turistic, aflându-se în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului.
În sectorul energiei și eficienței energetice, sunt în curs proiecte pentru instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul CJ Buzău, precum și numeroase investiții de consolidare și reabilitare energetică a unor clădiri publice și unități sanitare, inclusiv Centrul Militar Județean, Serviciul de Ambulanță Județean și mai multe secții ale Spitalului Județean de Urgență Buzău. Aici, termenele de finalizare se întind între 2026 și 2027.
Cultura și educația sunt și ele bine reprezentate: este în curs consolidarea, restaurarea și dotarea Bibliotecii Județene "Vasile Voiculescu". La finalizarea proiectului, anul acesta, în luna septembrie, Buzăul va avea una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu național din județ. Continuăm cu modernizarea altor trei biblioteci locale și dotarea digitală a încă 26 de biblioteci. Tot pentru 2026 avem investiții în echiparea unităților de învățământ: mobilier, materiale didactice, echipamente digitale și microbuze școlare electrice.
În paralel, continuăm procesul de digitalizare a serviciilor publice, finanțat prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, iar în zona turismului și patrimoniului natural sunt derulate proiecte de valorificare a obiectivelor din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, inclusiv zona Vulcanilor Noroioși.
Per ansamblu, majoritatea proiectelor se află în faza de implementare, cu termene de finalizare cuprinse între 2026 și 2029, în timp ce unele investiții rutiere au intrat deja în etapa finală, cea de recepție a lucrărilor.
- Ce proiecte majore aveți planificate pentru următorii 2-5 ani și care sunt prioritățile strategice în selectarea acestora?
- Portofoliul de proiecte prioritare pentru orizontul 2025-2030 este structurat pe opt domenii de intervenție strategică. Acestea au fost identificate prin coroborarea documentelor de planificare județeană - Strategia de Dezvoltare a Județului Buzău, PATJ, PMUD și planurile regionale - cu nevoile reale ale comunității, astfel încât selecția proiectelor să urmărească coeziunea teritorială, reducerea disparităților dintre mediul urban și cel rural, și creșterea calității vieții cetățenilor.
Concret, vorbim despre infrastructura rutieră și mobilitatea metropolitană, managementul mediului și energia verde, turismul și cultura, digitalizarea serviciilor publice, sănătatea și serviciile sociale, dezvoltarea economică și agricultura performantă, managementul apei, precum și valorificarea Ținutului Buzăului ca Geoparc UNESCO.
- Menționați cele mai frecvente blocaje întâmpinate în procesul de avizare și autorizare a proiectelor și modul în care acestea afectează ritmul investițiilor.
- Procesul de avizare și autorizare a proiectelor de investiții publice rămâne, din experiența noastră, o provocare structurală pentru administrațiile județene, iar la nivelul județului Buzău putem identifica câteva blocaje recurente.
Primul, și probabil cel mai vizibil, este durata excesivă a procedurilor de obținere a avizelor, fie că vorbim de avize de mediu, avize hidrotehnice sau avize de la rețelele de utilități. Pentru proiectele complexe, acest proces poate ajunge să dureze între 12 și 18 luni, ceea ce întârzie semnificativ demararea efectivă a lucrărilor.
Un al doilea blocaj este lipsa de interoperabilitate între sistemele informatice ale instituțiilor avizatoare. Practic, acest lucru ne obligă să transmitem documentațiile fizic, în mai multe exemplare, în loc să putem lucra digital și mult mai rapid.
Mai apar și modificările frecvente ale legislației, fie din domeniul achizițiilor publice, fie din cel al construcțiilor, la care se adaugă schimbările neprevăzute ale ghidului solicitantului. Toate acestea creează incertitudine juridică și ne obligă să actualizăm constant documentațiile tehnico-economice, ceea ce înseamnă timp și resurse suplimentare.
Nu în ultimul rând, capacitatea administrativă limitată a unor unități administrativ-teritoriale partenere reprezintă un blocaj real, mai ales pentru proiectele cu impact intercomunitar, unde elaborarea documentațiilor necesare se întârzie din această cauză.
Toate aceste probleme, puse cap la cap, afectează direct ritmul de absorbție a fondurilor europene. Iar în cazurile cele mai grave, riscăm chiar pierderea unor finanțări nerambursabile, cu un impact negativ asupra întregii comunități județene.
- Există măsuri concrete pe care le-ați propus sau implementat pentru simplificarea procedurilor de autorizare la nivel județean?
- CJ Buzău a adoptat o abordare proactivă în privința simplificării procedurilor administrative. Una dintre măsurile concrete este crearea unui ghișeu unic pentru investitori și beneficiarii de fonduri europene, menit să centralizeze comunicarea cu instituțiile avizatoare. În paralel, implementăm un sistem informatic integrat pentru gestionarea electronică a documentațiilor de proiect și monitorizarea stadiului avizărilor, în cadrul proiectelor de digitalizare finanțate prin PNRR. Am elaborat și ghiduri și proceduri standardizate pentru documentațiile tehnico-economice, pe care le punem la dispoziția UAT-urilor partenere, pentru a reduce erorile și solicitările de completare. Nu în ultimul rând, sprijinim UAT-urile cu capacitate administrativă mai redusă prin asistență tehnică din partea aparatului propriu de specialitate al Consiliului Județean Buzău.
- Ce tipuri de investiții considerați că sunt cele mai necesare în prezent pentru dezvoltarea județului și de ce?
- Din analiza documentelor strategice de planificare teritorială, coroborată cu nevoile reale identificate la nivelul județului, rezultă clar că avem nevoie de investiții simultane și corelate în toate domeniile structurante de dezvoltare. De altfel, județul Buzău a transmis Băncii Mondiale și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației o listă de 12 proiecte prioritare cu impact metropolitan, structurate pe opt domenii, în cadrul procesului de actualizare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României.
În domeniul infrastructurii și mobilității, prioritizăm modernizarea și reabilitarea drumurilor județene strategice — Buzău - Râmnicu Sărat, Buzău - Pogoanele și Buzău - Nehoiu — pentru că rețeaua rutieră rămâne principalul vector de coeziune teritorială și de reducere a izolării comunităților rurale. Tot aici se încadrează terminalul intermodal Buzău, conceput ca hub metropolitan de transport, care va integra transportul rutier, feroviar și logistica de mărfuri, valorificând poziția județului la intersecția coridoarelor TEN-T.
În domeniul mediului și energiei verzi, două priorități se impun clar. Pe de o parte, sistemul județean integrat de management al deșeurilor — avem obligații asumate față de țintele europene de reciclare, iar neconformitățile actuale ne expun riscului unor proceduri de infringement. Pe de altă parte, programul județean de împăduriri și perdele forestiere de protecție, având în vedere că sudul județului se confruntă cu fenomene severe de deșertificare, în contextul schimbărilor climatice, iar România are obligații asumate prin Legea Restaurării Naturii a Uniunii Europene.
Turismul și cultura reprezintă un alt pilon important. Ne dorim să valorificăm integrat potențialul turistic și să transformăm Buzăul într-o destinație de sine stătătoare. Turismul poate deveni un motor real de dezvoltare economică durabilă, mai ales pentru zonele montane și rurale. La fel de importantă este reabilitarea patrimoniului cultural Județean, cetăți dacice, biserici de lemn, conace și muzee pentru că multe dintre aceste monumente se află în stare avansată de degradare, cu risc de pierdere ireversibilă.
Aș vrea să mă opresc puțin asupra stațiunii Sărata-Monteoru, "perla" balneară a județului. Este momentul să facă tranziția de la turismul de tratament clasic la un turism modern, de wellness și spa, care să atragă și publicul tânăr și pe cel corporate. Fiind la doar o oră și jumătate de București, cu investiții în facilități premium de relaxare, nu doar în tratament medical, Sărata-Monteoru poate deveni o destinație majoră de weekend pentru Capitală, pe tot parcursul anului, reducând astfel sezonalitatea.
Zona Pietroasele - Breaza - Săhăteni, parte din celebra podgorie Dealu Mare, este un alt exemplu. Avem vinuri de talie mondială, dar infrastructura de primire turistică este încă fragmentată. Oenoturismul atrage turiști cu buget ridicat, români și străini deopotrivă, care nu vor doar să cumpere o sticlă de vin, ci caută o experiență complete, cazare în vie, asociere culinară, povești locale, cum e legenda Cloșca cu Puii de Aur de la Pietroasa, sau dezvăluiri istorice și culturale din zonă. Tot aici, la termele romane de la Pietroasele, dezvoltăm un proiect innovator, primul muzeu de sit al județului Buzău.
În timp ce jumătatea nordică a județului, respectiv Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului și Plaiul Bâscilor, este orientată către ecoturism, geologie și comunități rurale izolate, cealaltă parte a județului Buzău are un profil turistic complet diferit. Aceasta include Dealul Istrița, stațiunea balneoclimatică Sărata-Monteoru, precum și centrele urbane, cum sunt municipiile Buzău și Râmnicu Sărat. Aici vorbim despre un turism de business, balnear, de recreere, viticol și cultural-istoric. Pentru această regiune, investițiile prioritare trebuie să vizeze modernizarea, creșterea capacității de cazare premium și crearea de experiențe integrate. Dacă în Geoparcul UNESCO investițiile trebuie să fie discrete și axate pe conservare, în restul județului acestea trebuie să fie curajoase, comerciale și orientate către infrastructura turistică, respectiv bazine, hoteluri, crame și centre de conferințe. Cele două jumătăți nu se exclud, ci se completează perfect.
- Dincolo de investițiile deja identificate ca prioritare, ce proiecte strategice considerați că pot schimba fundamental profilul economic și social al județului Buzău în următorul deceniu?
- În domeniul digital și al administrației, este necesară o platformă digitală județeană integrată de servicii publice, care să conecteze Consiliul Județean Buzău cu primăriile din județ și să le ofere cetățenilor acces online la servicii administrative, plăți online și monitorizarea stadiului cererilor. Proiectul se aliniază obiectivelor Strategiei Naționale de Transformare Digitală.
În domeniul social și al sănătății, avem mai multe priorități clare. Modernizarea și dotarea Spitalului Județean de Urgență Buzău este una dintre ele — infrastructura actuală nu mai face față nevoilor celor aproape 405 mii de locuitori ai județului, iar lipsa specializărilor medicale avansate forțează pacienții să migreze spre București. Ne dorim și extinderea spitalului, prin construirea unui nou corp de clădire pentru un bloc operator modern, la standarde europene. Un proiect de importanță vitală este Centrul Regional Integrat de Oncologie și Radioterapie de pe strada Plevnei, care va deservi nu doar pacienții din județ, ci din întreaga regiune, scutindu-i de deplasările către marile centre universitare. Lucrăm și la realizarea unei rețele județene de servicii sociale integrate, centre comunitare, locuințe protejate și servicii mobile pentru vârstnici, persoane cu dizabilități și copii aflați în risc din zonele rurale izolate.
În plan economic și agricol, avem nevoie de un parc industrial județean și de infrastructură pentru agricultura performantă, pentru că județul Buzău are un potențial agricol ridicat, legumicultură, viticultură, pomicultură, care rămâne insuficient valorificat din lipsa infrastructurii de procesare și distribuție. Strâns legat de acest aspect, este nevoie și de un sistem metropolitan de irigații și management integrat al apei, întrucât zona de câmpie este afectată de secete severe și de degradarea infrastructurii de irigații existente, cu impact direct asupra producției agricole și securității alimentare regionale.
Dezvoltarea turismului și culturii în județul Buzău, în special prin prisma Geoparcului Internațional UNESCO "Ținutul Buzăului", se află într-un moment de oportunitate uriașă. Revalidarea recentă a geoparcului cu cel mai înalt calificativ UNESCO, "cartonașul verde", confirmă că zona are un potențial de excelență recunoscut mondial. Totuși, pentru ca acest statut să se traducă în bunăstare pentru comunitățile locale, fără a distruge echilibrul fragil al naturii, investițiile trebuie direcționate strategic. Spre deosebire de turismul de masă, ecoturismul are o regulă de aur: protejarea resurselor este cea mai importantă. Acestea vor fi puse în valoare într-un mod sustenabil, astfel încât turiștii să aibă o experiență autentică și valoroasă, unde nu primează confortul, ci starea de bine. Oportunitatea uriașă amintită mai sus este dublată de faptul că accesibilitatea județului se îmbunătățește semnificativ, prin proiecte majore precum Autostrada A7. Toate proiectele sunt interdependente și se potențează reciproc, formând împreună infrastructura de bază necesară pentru o dezvoltare echilibrată, sustenabilă și competitivă a județului Buzău pe termen mediu și lung.
- Precizați principalele surse de finanțare utilizate și cât de accesibile sunt acestea în practică.
- Strategia de finanțare a CJ Buzău se bazează pe utilizarea complementară a tuturor surselor disponibile. Fondurile europene aferente perioadei 2021-2027, prin Programul Regional Sud-Est, Programul Transport, Programul Dezvoltare Durabilă, Programul Fondul pentru Climă, Programul Horizon Europe, Programul Europa Creativă, Banca Mondială, BEI, BERD și programele sectoriale, reprezintă principala sursă pentru proiectele de infrastructură majoră. PNRR a constituit o sursă esențială pentru proiectele de digitalizare, sănătate și servicii sociale. Bugetul județean și cel de stat asigură cofinanțarea și finanțarea proiectelor de mai mică amploare sau a celor care nu se încadrează în criteriile fondurilor europene. În ceea ce privește accesibilitatea practică, trebuie menționat că, deși volumul finanțărilor disponibile este semnificativ, complexitatea procedurilor de accesare, cerințele tehnice ale documentațiilor și termenele strânse constituie bariere reale, în special pentru administrațiile cu capacitate administrativă mai redusă. CJ Buzău depune eforturi susținute pentru consolidarea echipelor de proiect și pentru externalizarea unor servicii tehnice specializate, în scopul maximizării gradului de accesare a fondurilor disponibile.
- Ce dificultăți întâmpinați în atragerea și utilizarea fondurilor europene sau a altor surse de finanțare?
- Dificultățile pe care le întâmpinăm sunt, în mare parte, de natură administrativă, tehnică și procedurală. Primul aspect e instabilitatea cadrului legislativ și procedural. Ghidurile solicitanților se modifică frecvent, ceea ce generează incertitudine și ne obligă să actualizăm continuu documentațiile sau, în unele cazuri, să le anulăm. Apoi mai e capacitatea administrativă insuficientă la nivel local, pentru că elaborarea documentațiilor tehnico-economice complexe necesită o expertiză dificil de asigurat exclusiv cu resurse proprii. Durata mare de evaluare și contractare a proiectelor e o altă provocare reală. Vorbim de intervale de câteva luni până la peste un an între depunerea cererii și semnarea contractului, ceea ce afectează serios planificarea investițiilor. Există și riscul de dezangajare a fondurilor, pentru că întârzierile acumulate pe parcursul implementării pot pune în pericol finalizarea proiectelor în termenele asumate. Și, în sfârșit, creșterea prețurilor în construcții, volatilitatea costurilor materialelor și a manoperei din perioada postpandemică, dublată de lipsa forței de muncă au afectat semnificativ bugetele proiectelor aflate în implementare.
- Cum vedeți rolul colaborării între autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale în accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor?
- Din perspectiva CJ Buzău, colaborarea interinstituțională și parteneriatul public-privat sunt factori esențiali, aș spune chiar indispensabili pentru accelerarea investițiilor județene. Experiența ultimilor ani ne-a arătat clar că proiectele de anvergură, fie că vorbim de infrastructură, sănătate sau turism, nu pot fi realizate eficient fără o coordonare strânsă între toate nivelurile administrației publice și fără implicarea mediului de afaceri.
Fiecare actor are rolul lui. Autoritățile locale cunosc cel mai bine nevoile specifice ale comunităților și au legitimitatea decizională, instituțiile centrale asigură cadrul legislativ, finanțarea și standardele tehnice, iar mediul privat aduce eficiență, inovație și capacitate de finanțare complementară. Un model de succes pe care îl susținem este cel al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care permit derularea unor proiecte integrate cu impact regional, dincolo de limitele administrative ale unităților individuale. De aceea, CJ Buzău susține extinderea mecanismelor de parteneriat public-privat pentru proiectele de infrastructură și servicii publice, dar și consolidarea dialogului cu Camera de Comerț și Industrie și cu asociațiile patronale din județ, pentru a alinia prioritățile de investiții publice cu nevoile reale ale economiei județene.
