Cu o cifră de afaceri de aproximativ 112 milioane de euro realizată în 2025 și un portofoliu de proiecte aflat în execuție ce depășește 350 de milioane de euro, Ness Proiect Europe își consolidează poziția pe piața construcțiilor publice și a infrastructurii speciale din România. Compania, coordonată de Mihai Vaida, antreprenor, proprietar și administrator al Ness Proiect Europe, estimează pentru 2026 o creștere de minimum 20% a volumului de lucrări, susținută de investițiile publice și de proiectele strategice aflate în derulare. În prezent, antreprenorul este implicat în obiective de anvergură, precum podul peste Prut de la Ungheni, noile penitenciare de la Unguriu și Berceni, Spitalul Clinic de Urgență "Agrippa Ionescu" și noua clădire a Facultății de Chimie din cadrul Universității Politehnica București. În interviul următor, Mihai Vaida vorbește despre evoluția pieței construcțiilor, provocările generate de presiunile economice și geopolitice, impactul finanțărilor europene și direcțiile de dezvoltare ale companiei într-o perioadă în care eficiența, digitalizarea și capacitatea de implementare devin decisive pentru competitivitate.
- Cum a evoluat activitatea de construcții în primele trei luni din 2026 și cum credeți că se va dezvolta aceasta până la finalul anului, dar și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- În primele luni din 2026, activitatea din construcții s-a menținut la un nivel relativ ridicat, în principal pe fondul proiectelor publice aflate în derulare, în special al celor finanțate prin programe europene. Din perspectiva noastră, segmentul construcțiilor inginerești și al infrastructurii publice a continuat să genereze volum, în timp ce zona investițiilor private, mai ales în sectorul nerezidențial, rămâne mai prudentă. Estimăm că, până la finalul anului 2026, piața va continua să fie susținută de investițiile publice, însă cu presiuni tot mai evidente asupra costurilor, termenelor și capacității de implementare.
În ceea ce privește perioada 2027-2030, există premise bune de creștere, mai ales datorită nevoii ridicate de dezvoltare a infrastructurii. Totuși, ritmul va depinde în mare măsură de predictibilitatea finanțărilor și de stabilitatea cadrului fiscal și administrativ.
Consider că anul 2026 este unul critic pentru sectorul construcțiilor din România. După un început de an destul de tremurat, piața se află acum la intersecția dintre nevoia uriașă de infrastructură și constrângerile bugetare severe. Primele trei luni ale anului au confirmat o schimbare de paradigmă. Dacă în 2024-2025 s-a mers pe o creștere accelerată, începutul anului 2026 a adus o domolire a ritmului. Datele oficiale au arătat o scădere sezonieră brută de aproape 70% față de decembrie 2025, dar mai relevantă este scăderea de 2,4% față de aceeași lună a anului trecut. Segmentul rezidențial este cel mai afectat. Dobânzile încă ridicate și prudența băncilor au redus apetitul pentru credite ipotecare, ducând la o stagnare a proiectelor rezidențiale noi. Ingineria civilă și infrastructura au rămas motorul principal. Proiectele de autostrăzi și alte proiecte mari au menținut șantierele active, compensând parțial scăderea din sectorul privat. Mulți manageri din domeniu au raportat în martie o presiune uriașă pe prețuri, alimentată de costurile materialelor și de criza forței de muncă. Pentru restul anului 2026, cuvântul de ordine este eficiența. Nu mai vorbim despre un volum record, ci despre capacitatea de a finaliza ceea ce s-a început.
- Care sunt principalele provocări și oportunități pentru companiile din domeniu, în contextul implementării proiectelor finanțate prin PNRR, al digitalizării și al tranziției către construcții sustenabile?
- Testul de foc îl reprezintă proiectele finanțate prin PNRR. Suntem în linie dreaptă pentru jaloanele care trebuie îndeplinite până în august 2026. Orice întârziere în cererile de plată pune presiune pe fluxul de numerar al constructorilor care lucrează pe proiecte de stat. Dacă banii europeni întârzie, multe firme mici ar putea intra în blocaj financiar. Aș sugera că, în viitor, putem vedea o polarizare a pieței. Va exista o selecție naturală. Firmele mari, care au investit în tehnologie și digitalizare, vor absorbi contractele rămase. Firmele mici, dependente de subcontractare pe segmentul rezidențial, vor continua să se confrunte cu un risc ridicat de insolvență, numărul firmelor dizolvate crescând deja cu peste 28% în primul trimestru din 2026, la nivel general. Opinia mea este că 2026 este un an de supraviețuire activă. Spre deosebire de boomul din anii trecuți, 2026 este anul în care calitatea execuției bate volumul. Dacă ești investitor sau lucrezi în domeniu, atenția trebuie să fie concentrată pe controlul costurilor, deoarece marjele de profit sunt extrem de fragile din cauza inflației materialelor, precum și pe forța de muncă. Importul de muncitori din Asia rămâne singura soluție viabilă pe termen scurt, dar costurile cu integrarea lor cresc.
Pe scurt, primul trimestru a fost un duș rece necesar. Dacă statul reușește să deblocheze plățile din PNRR în al doilea și al treilea trimestru, sectorul va încheia anul pe un plus modest, dar mult mai sănătos și mai așezat decât în anii de euforie. Dacă anul 2026 reprezintă pentru noi toți un test de anduranță și eficiență în finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, intervalul 2027-2030 va marca, în opinia mea, trecerea României într-o etapă de maturitate a pieței de construcții. După vârful de investiții din 2026, ne așteptăm la o așezare a volumelor, însă motoarele vor rămâne active prin programele de coeziune, respectiv Programul Operațional Transport și Programul Operațional Infrastructură Mare. Pentru un antreprenor general, provocarea va fi menținerea ritmului într-un context în care selecția proiectelor va deveni mult mai riguroasă. Vedem un potențial imens în zona construcțiilor industriale. România devine un hub regional strategic, iar acest lucru atrage investiții în unități de producție complexe și centre logistice de ultimă generație. Aici, expertiza noastră în spații industriale va fi un diferențiator major. Perioada 2027-2030 va fi definită și de proiecte masive în infrastructura de energie regenerabilă și eficiență energetică. Nu mai vorbim doar despre construcții, ci despre ecosisteme tehnologice care integrează soluții verzi. Privind spre orizontul 2039, cred că industria construcțiilor din România va arăta fundamental diferit. Ne îndreptăm spre o piață definită de digitalizare integrată, BIM și AI, în care tehnologia nu va mai fi opțională. De la proiectare la mentenanța clădirilor, procesele vor fi complet digitalizate. Companiile care nu fac acest pas acum vor avea dificultăți majore în a rămâne competitive peste 10-15 ani. Până în 2039, sustenabilitatea va fi norma, nu excepția. Materialele cu amprentă redusă de carbon și șantierele cu deșeuri zero vor deveni standarde impuse atât de legislație, cât și de beneficiarii privați. Vom vorbi despre autostrăzi inteligente și rețele de utilități interconectate, proiecte în care Ness Proiect Europe este pregătită să aducă valoare adăugată prin experiența acumulată în gestionarea contractelor complexe. România are șansa istorică de a recupera decalajele de infrastructură până în 2030, pentru ca în deceniul următor să ne concentrăm pe inovare și optimizarea stocului construit. Este un maraton, nu un sprint, iar noi ne pregătim structurile interne pentru a fi un partener de cursă lungă în acest proces de transformare a țării.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 în segmentul proiectelor de clădiri publice și ce tipuri de investiții au avut cea mai mare pondere în portofoliul dumneavoastră? Care a fost nivelul cifrei de afaceri realizate de companie în 2025 și în primele luni din 2026 și ce evoluție estimați pentru anul în curs?
- Anul 2025 a reprezentat pentru Ness Proiect Europe o etapă de consolidare a poziției de antreprenor general pe segmentul construcțiilor publice. Activitatea noastră a avut o evoluție stabilă, fiind calibrată pe nevoile acute de modernizare ale infrastructurii naționale. Cea mai mare pondere în volumul nostru de activitate a fost deținută de proiectele de infrastructură specială, respectiv CFR și rutieră, precum și de utilități - apă-canalizare, urmate îndeaproape de investițiile din domeniul administrativ, precum penitenciare și unități educaționale, și de cele din domeniul medical. Am integrat cu succes cerințele tehnice riguroase ale sectorului public cu standardele de eficiență specifice mediului privat, reușind să livrăm soluții durabile în zone critice pentru comunități, precum unitățile sanitare și infrastructura de mediu. Această diversificare ne-a permis să rămânem rezilienți într-o piață marcată de volatilitate. Rezultatele financiare reflectă capacitatea noastră de execuție și încrederea partenerilor noștri. Am încheiat exercițiul financiar 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 112 milioane de euro, confirmând o gestionare riguroasă a contractelor aflate în derulare. Primele patru luni ale anului curent au menținut cadența, generând vânzări de 26 de milioane de euro. Pentru restul anului 2026, prognozăm o creștere de minimum 20% a volumului de lucrări față de anul 2025. Deși contextul macroeconomic impune o prudență sporită, ne bazăm pe un portofoliu de contracte bine structurat. Evoluția finală a cifrei de afaceri va fi însă strâns corelată cu ritmul decontărilor la nivel național și cu fluența fluxurilor de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură. Obiectivul nostru este să rămânem un partener predictibil, capabil să susțină ritmul lucrărilor indiferent de presiunile externe.
- Care sunt principalele proiecte de clădiri publice și alte construcții speciale, inclusiv de apărare, aeroportuare sau portuare, la care lucrați în această perioadă? La ce valoare se ridică portofoliul total de proiecte al companiei și ce orizont temporal acoperă?
- În prezent, portofoliul Ness Proiect Europe reflectă o diversitate tehnică și o capacitate de mobilizare pe proiecte de importanță critică pentru România. Gestionăm un mix complex de lucrări, de la infrastructură mare și obiective de securitate până la facilități educaționale și medicale de ultimă generație. Printre proiectele noastre de referință se numără proiectarea și execuția podului peste Prut de la Ungheni, județul Iași, un obiectiv strategic de infrastructură mare, care va asigura o conexiune vitală între România și Republica Moldova. Suntem, de asemenea, implicați în construcția a două unități penitenciare de capacitate mare la Unguriu și Berceni, proiecte care răspund standardelor europene actuale și care necesită o logistică de șantier extrem de riguroasă. Lucrăm în asociere la noul Spital Clinic de Urgență "Agrippa Ionescu", un proiect esențial pentru sistemul medical românesc. În paralel, investim expertiză în sectorul academic prin construcția noii clădiri a Facultății de Chimie din cadrul Universității Politehnica București.
În acest moment, valoarea totală a proiectelor aflate în execuție în portofoliul nostru se situează la peste 350 de milioane de euro. Această încărcare acoperă un orizont de implementare de circa trei ani, asigurând companiei o stabilitate operațională solidă și permițându-ne să ne planificăm resursele și investițiile în echipamente cu un grad ridicat de predictibilitate. Pentru noi, nu este vorba doar despre volum, ci despre capacitatea de a livra proiecte care transformă comunități și întăresc infrastructura statului, menținând în același timp un ritm de lucru care să respecte cele mai exigente termene de execuție.
- Ce dificultăți și provocări întâmpinați în execuția acestor infrastructuri?
- Din punct de vedere operațional, principalele provocări sunt legate de fluctuațiile costurilor pentru materiale și echipamente, dar și de lipsa forței de muncă specializate. În același timp, termenele de execuție sunt din ce în ce mai stricte, în special în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. În zona proiectelor publice, rămâne o provocare constantă lipsa de predictibilitate a fluxurilor de numerar și a proceselor administrative, ceea ce pune presiune suplimentară pe planificare și execuție. Execuția infrastructurii de mare anvergură, în contextul actual, presupune un management riguros al riscurilor. Nu privim dificultățile ca pe niște blocaje, ci ca pe variabile pe care un antreprenor general trebuie să le gestioneze proactiv, prin strategii de adaptare. Fluctuațiile prețurilor la materiale și echipamente sunt gestionate prin parteneriate solide, pe termen lung, cu furnizorii și printr-o planificare logistică anticipativă. În ceea ce privește deficitul de forță de muncă specializată, răspunsul nostru constă în investiții constante în echipe proprii. Pentru proiectele cu finanțare europeană, unde calendarul este extrem de strâns, am implementat sisteme avansate de monitorizare a progresului lucrărilor. Această disciplină ne permite să identificăm din timp potențialele întârzieri și să suplimentăm resursele acolo unde este critic, asigurând conformitatea cu jaloanele impuse. Deși lipsa de predictibilitate a fluxurilor de numerar în sectorul public rămâne o provocare structurală, Ness Proiect Europe susține ritmul lucrărilor chiar și în perioadele de decontare lentă. Abordăm procesele administrative printr-o comunicare transparentă și constantă cu autoritățile contractante, facilitând astfel deblocarea rapidă a oricăror sincope de parcurs. Proiectele cu specificații tehnice deosebite, precum cele din domeniul medical sau de securitate, necesită o mobilizare operațională superioară. Aici, succesul nostru rezidă în coordonarea integrată între proiectanți, consultanți și echipele de execuție, asigurând un flux informațional care elimină erorile și garantează respectarea celor mai stricte standarde de conformare. În esență, capacitatea noastră de a rămâne performanți în acest mediu volatil vine dintr-o cultură organizațională axată pe rezolvarea problemelor în timp real. Nu așteptăm ca piața să devină predictibilă, ci ne construim propriile mecanisme de stabilitate.
- Ce impact au avut programele de finanțare europeană, precum PNRR, programele operaționale sau alte surse, asupra volumului de proiecte de clădiri publice în care este implicată compania?
- Impactul programelor de finanțare europeană asupra volumului nostru de activitate a fost unul catalizator, însă succesul Ness Proiect Europe rezidă în diversificarea strategică a surselor de finanțare. Am evitat blocaje majore și am reușit să menținem un flux de lucru constant tocmai pentru că portofoliul nostru de proiecte publice este susținut de un mix financiar extrem de robust. Proiectele publice pe care le derulăm nu depind de un singur mecanism de finanțare, ceea ce ne-a pus la adăpost de eventualele sincope administrative ale unui anumit program. Operăm cu proiecte finanțate de autoritățile publice prin diverse mecanisme: fonduri structurale și de redresare, PNRR și Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, credite externe de la BERD și CEB (Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), instrumente de importanță geopolitică, precum CEF 2 (Connecting Europe Facility - Mecanismul pentru Interconectarea Europei), componenta de mobilitate militară, bugetele proprii ale ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor și SRI (Serviciul Român de Informații), sau bugetele locale. Această varietate de surse, de la fonduri europene nerambursabile la credite externe și resurse bugetare proprii ale autorităților, ne-a asigurat o predictibilitate relativ corectă a plăților. Din perspectiva noastră, proiectele se desfășoară fără deficite majore de finanțare, deoarece am ales să ne implicăm în obiective care sunt bugetate judicios de către autoritățile contractante. În concluzie, programele europene au ridicat standardele de conformitate și ne-au obligat să fim mai agili, dar stabilitatea reală a Ness Proiect Europe vine din capacitatea noastră de a naviga cu aceeași precizie tehnică prin toate aceste tipuri de finanțare, asigurând continuitatea șantierelor indiferent de sursa fondurilor.
- Ce investiții și obiective aveți planificate pentru dezvoltarea activității în perioada următoare?
- Pentru perioada următoare, obiectivul nostru central nu este expansiunea agresivă, ci consolidarea sustenabilă a poziției pe care o ocupăm în piață. Într-un context economic plin de provocări, considerăm că cea mai importantă investiție pe care o poate face un antreprenor general este în propria structură de reziliență. Suntem într-un proces continuu de completare și rafinare a echipelor interne. Ne concentrăm atât pe atragerea de competențe noi în managementul de top, pentru o viziune strategică mai agilă, cât și pe consolidarea echipelor de execuție din șantier. Într-o piață a muncii atât de volatilă, stabilitatea echipei este motorul care ne permite să ducem proiectele actuale la capăt, la standardele de calitate asumate. Investim, de asemenea, în optimizarea proceselor interne de monitorizare și control. Scopul nostru este creșterea eficienței operaționale. Vrem să fim mai preciși în alocarea resurselor și mai rapizi în reacția la schimbările din piață. Digitalizarea și instrumentele moderne de management de proiect nu sunt simple tendințe, ci necesități pentru a menține controlul costurilor. În același timp, ne pregătim organizația pentru a fi gata să acceseze proiecte noi, selectate cu multă rigoare. Vizăm acele lucrări cu grad ridicat de complexitate unde expertiza tehnică acumulată de Ness Proiect Europe din 2010 și până în prezent ne oferă un avantaj competitiv real. Construcțiile sunt un maraton al anduranței. Obiectivul nostru este să navigăm cu responsabilitate prin această perioadă, să ne onorăm fiecare contract și să ne asigurăm că structura noastră internă este suficient de suplă și de puternică pentru a transforma provocările actuale în fundația dezvoltării noastre viitoare. Nu vizăm doar continuitatea, ci o evoluție bazată pe stabilitate și profesionalism.
- În ce măsură este afectată activitatea economică, inclusiv cea din domeniul construcțiilor și investițiilor, de dezechilibrele generate de prelungirea conflictului din Ucraina, escaladarea celui din Orientul Mijlociu și politica tarifară a administrației Trump?
- Într-o lume hiperconectată, activitatea de construcții a încetat de mult să fie un domeniu pur local. Dezechilibrele geopolitice actuale, de la conflictul din vecinătatea noastră imediată până la tensiunile din Orientul Mijlociu și schimbările de paradigmă comercială sub administrația Trump, creează un efect de undă pe care îl simțim direct în activitatea noastră cotidiană. Prelungirea conflictelor regionale menține o presiune constantă pe lanțurile de aprovizionare. Pentru noi, acest lucru se traduce prin nevoia unei planificări logistice mult mai riguroase și prin adoptarea unor strategii de securizare a stocurilor de materiale critice. În ceea ce privește politicile tarifare internaționale, acestea pot influența volatilitatea prețurilor la oțel, aluminiu și echipamente tehnologice, obligându-ne să fim extrem de agili în negocierea contractelor și în gestionarea bugetelor. Pe de altă parte, acest context global tensionat acționează și ca un catalizator pentru anumite segmente. Vedem o accelerare a investițiilor în infrastructura de apărare, energie și transporturi, domenii care au devenit priorități de securitate națională și europeană. Proiectele de mobilitate militară, precum cele finanțate prin CEF 2, în care suntem implicați, sau cele care vizează independența energetică sunt răspunsul direct al României la acest context geopolitic. La Ness Proiect Europe, abordăm aceste incertitudini prin monitorizarea atentă a piețelor de mărfuri, pentru a anticipa fluctuațiile de preț, prin diversificarea furnizorilor, pentru a reduce dependența de o singură regiune geografică, și prin flexibilitate contractuală. Colaborăm strâns cu beneficiarii, mai ales în sectorul public, pentru a asigura mecanisme de ajustare a prețurilor care să reflecte realitatea economică, protejând astfel viabilitatea proiectelor. Deși incertitudinea este noua constantă, ea forțează industria să devină mai eficientă și mai matură. Suntem într-o perioadă în care succesul unui antreprenor general depinde de capacitatea de a evalua corect contextul global și de a transforma riscurile externe în oportunități de consolidare internă.
- Care este concluzia dumneavoastră privind evoluția pieței și poziționarea Ness Proiect Europe în perioada următoare?
- Privind spre viitor, este evident că piața construcțiilor din România trece printr-o etapă de recalibrare profundă. Deși potențialul de dezvoltare rămâne unul imens, succesul în acest deceniu nu va mai aparține celor care vizează doar volume mari, ci celor care dovedesc predictibilitate, adaptabilitate și o capacitate superioară de implementare. La Ness Proiect Europe, suntem pe deplin conștienți de complexitatea provocărilor care urmează, de la volatilitatea macroeconomică la transformările geopolitice. Totuși, istoria noastră de peste 15 ani în acest sector ne-a învățat că reziliența nu este un concept abstract, ci rezultatul unei munci riguroase de consolidare internă și al unui respect neclintit față de angajamentele contractuale. Indiferent de contextul de piață, rămânem dedicați misiunii noastre de antreprenor general capabil să livreze proiecte de infrastructură și construcții industriale la cele mai înalte standarde. Ne-am structurat resursele și echipele pentru a rămâne nu doar relevanți, ci performanți, transformând fiecare provocare într-o oportunitate de a ne reconfirma valoarea în fața partenerilor noștri, fie ei publici sau privați. Construcțiile sunt, prin definiție, fundamentul pe care se ridică viitorul unei țări, iar noi, la Ness Proiect Europe, suntem hotărâți să fim o parte activă, stabilă și vizionară a acestui proces, indiferent cât de exigent va deveni mediul economic.
