Un număr total de 67.129 dovezi au fost înscrise în Sistemul Informatic al Ordinului Arhitecților din România (SIOAR) în 2025, valoarea medie pe investiție fiind de 193.762 de lei, potrivit celui mai recent raport publicat de OAR. Suprafața desfășurată mediană a proiectelor este de 195 mp, iar valoarea medie de investiție pe metru pătrat a dovezilor depuse în 2025 a fost calculată la 1.117 lei/ mp. Circa 25% din totalul de 67.129 dovezi înscrise în 2025 în SIOAR sunt concentrate în doar cinci județe ale țării, respectiv Ilfov (6%), Timiș (6%), Bihor (5%), București (4%) și Prahova (4%). Anterior, în 2024, în SIOAR au fost înscrise, în total, 67.742 dovezi, valoarea medie pe investiție fiind de circa 180.000 de lei.
Dovada de luare în evidență reprezintă instrumentul prin care OAR confirmă că elaboratorul documentației semnate este arhitect cu drept de semnătura activ și, astfel, prezintă o certificare "la zi" a dreptului de practică a respectivei persoane.
În procesul de luare în evidență la Ordin a fiecărui proiect, arhitectul înscrie datele de bază ale proiectului, indiferent de faza în care se află, anvergură sau localizare geografică. Tot prin dovadă de luare în evidență emisă de Ordin, autorul proiectului comunică opțiunea sa pentru viramentul taxei de timbru cultural al arhitecturii de către emitentul autorizației de construire, taxa încasata de emitent odată cu taxa de emitere a autorizației de construire propriu-zise.
"Numărul total de dovezi depuse în 2025 (67.129) a fost similar cu cel din anul precedent, marcând tendința de stabilizare observată în ultimii doi ani. Indiferent de evoluția anuală, se observă un tipar lunar repetitiv - luna ianuarie este consecvent cea mai slabă (3.800 - 4.400 dovezi), urmată de o creștere în martie-aprilie și un vârf în lunile de vară (iunie-iulie). Activitatea se reia toamna, iar anul se încheie cu valori sub medie. Acest tipar reflectă ciclul natural al construcțiilor în România, dictat de sezonul de execuție și de termenele administrative", se arată în SIOAR 2025.
Comparația 2024-2025 arată o stagnare a numărului total de dovezi depuse (67.129 vs. 67.742). La fel ca în anii precedenți, distribuția dovezilor depuse lunar nu este una uniformă. Lunile mai (6.200), iunie (6.300) și iulie (6.500) reprezintă un vârf de activitate, confirmând tiparul sezonier observat în rapoartele trecute.
Conform documentului, în intervalul 2021-2025 au fost depuse, în medie, 5.746 de dovezi pe lună, în timp ce numărul autorizațiilor de construire emise lunar în aceeași perioadă s-a situat la 3.941, sub nivelul dovezilor înscrise.
Potrivit SIOAR, distribuția lunară a dovezilor prezintă specificități regionale: Alba înregistrează cel mai pronunțat vârf sezonier (14% în octombrie), urmată de Mureș (13% în iulie) și Hunedoara (12% în iulie), în timp ce Oltenia și Transilvania prezintă distribuție uniformă. Iulie și octombrie reprezintă vârfuri de activitate pentru majoritatea filialelor, iar ianuarie are cele mai mici ponderi, doar 4%-9% din dovezi fiind depuse de regulă la început de an.
Filialele Nord-Est și Bihor prezintă cele mai mari ponderi de membri cu drept de semnătură care au depus dovezi (81%, 80%), urmate în contrast puternic cu Nord-Vest (45%) și București (49%). Media națională este 61%, în scădere cu 2% față de anul 2024.
25% din totalul dovezilor înscrise în 2025, concentrate în 5 județe
Potrivit SIOAR, 25% din totalul de dovezi înscrise în 2025 sunt concentrate în doar 5 județe, respectiv: Ilfov (6%), Timiș (6%), Bihor (5%), București (4%) și Prahova (4%). În 22 dintre cele 42 de unități administrative din țară s-a înregistrat o creștere a numărului de dovezi depuse, iar în 20 de județe s-a consemnat scădere față de 2024. Cele mai pronunțate evoluții se observă în Sălaj (+102%), Bistrița-Năsăud (+16%) și Vaslui (+13%), în timp ce scăderile cele mai accentuate apar în Buzău (-18%), Galați (-12%) și Cluj (-11%). În București numărul a scăzut cu 7% față de 2024.
La nivel național, valoarea mediană de investiție a crescut, în 2025, cu aproape 8% față de 2024, ajungând la 193.762 lei per dovadă înscrisă. În 32 dintre cele 42 de unități administrative din țară s-a înregistrat o creștere a valorii mediane a investiției declarate, iar în 9 județe s-a înregistrat o scădere față de 2024 (un județ a rămas la valori egale). Cele mai pronunțate creșteri se observă în Vrancea (+37%), Caraș-Severin (+35%) și Bihor (+21%), în timp ce scăderile cele mai accentuate apar în Sălaj (-41%), Dâmbovița (-12%) și Brăila (-11%). În București valoarea mediană a crescut cu 25% față de 2024.
SIOAR notează că valorile declarate sunt plafonate artificial în apropierea valorii de impozitare, sumele absolute sunt inferioare costurilor reale ale pieței și păstrează sens doar prin raportare comparativă. Valorile de investiție declarate se actualizează prin regularizare contabilă la finalul lucrărilor de execuție, înaintea recepției în vederea intabulării construcției.
În ceea ce privește suprafața mediană desfășurată a dovezilor înscrise, aceasta s-a situat la 195 mp, în ușoară scădere față de nivelul de 198 mp din 2024. În 19 dintre cele 42 de unități administrative din țară s-a înregistrat o creștere a suprafeței construite mediane, iar în 22 de județe s-a înregistrat o scădere față de 2024 (un județ a rămas la valori egale). Cele mai pronunțate creșteri se observă în București (+14%), Vrancea (+8%) și Harghita (+8%), în timp ce scăderile cele mai accentuate apar în Sălaj (-28%), Tulcea (-12%) și Giurgiu (-10%). În București suprafața construită mediană a crescut cu 14% față de 2024.
În 2025, valoarea mediană de investiție pe metru pătrat a ajuns la 1.117 lei/mp. În aproape toată țara s-a înregistrat o creștere a valorii mediane de investiție pe metru pătrat, singura excepție fiind județul Covasna (-5%). Cele mai pronunțate creșteri se observă în Bihor (+33%), Satu Mare (+20%) și Vrancea (+20%). În București valoarea mediană pe metru pătrat a crescut cu 17% față de 2024.
Cele mai multe dovezi provin din mediul rural
În 2025, 55% dintre dovezi au fost înscrise în mediul rural și 45% în mediul urban. Conform SIOAR, cea mai mare parte a beneficiarilor sunt persoane fizice 69%, urmate de persoane juridice 24% și de instituțiile publice 7%. "Cea mai mare parte a beneficiarilor o reprezintă persoanele fizice. În 2025, numărul dovezilor depuse de acestea a crescut cu 784. Atât persoanele juridice, cât și instituțiile au depus mai puține dovezi decât în anul precedent", se arată în raport.
Ierarhiile pe categorii de beneficiari după numărul de dovezi înscrise sunt similare pentru toate județele. Singura excepție relevantă de menționat este cea a Bucureștiului, unde persoanele fizice reprezintă doar 40% din totalul de dovezi înscrise, 46% fiind reprezentate de persoane juridice și 14% de instituții publice. În topul județelor după ponderea dovezilor înscrise de persoane fizice se află Mehedinți (81%), Botoșani (79%) și Dâmbovița (79%).
Majoritatea dovezilor înscrise sunt pentru proiecte noi
La nivel național s-au emis 43.762 de dovezi pentru proiecte noi (65% din total) și 23.367 pentru construcții existente (35%), raport de aproape 2:1 stabil față de 2024. Ilfov domină construcția nouă (3.209 dovezi), iar Bucureștiul este singurul județ unde existentul depășește noul (1.853 vs. 1.091). Din punct de vedere valoric, investiția mediană pentru proiecte noi a urcat la 200.000 de lei (+9% față de 2024), iar pentru construcțiile existente s-a menținut la 167.465 de lei. Iași conduce la valoarea construcțiilor noi (338.525 lei), iar Bucureștiul la intervenții pe existent (364.900 lei). Totodată, valoarea mediană pe mp urcă în 2025 la 1.198 lei pentru construcțiile noi (+10% față de 2024) și 887 lei pentru modernizarea celor existente. Bucureștiul atinge 2.247 lei/mp la construcțiile noi, iar județe precum Vaslui (1.611 lei/mp) și Iași (1.407 lei/mp) ies în evidență la intervențiile pe construcții existente. Construcțiile noi au avut, în 2025 o suprafață mediană de 180 mp, stabilă față de 2024, iar intervențiile pe existent rămân mai ample, cu 224 mp. Bucureștiul conduce la ambele (261 mp nou, 358 mp existent). Intervențiile pe construcții existente sunt majoritar urbane (59%, 13.818 dovezi), însă în 2025 ruralul urcă vizibil la 41% față de 37% în 2024. Dâmbovița rămâne atipic cu o pondere de 78% în favoarea investițiilor în zona rurală, iar Caraș-Severin și Brăila păstrează cele mai mari ponderi urbane. Totodată, în 2025, 63% din dovezile pentru proiecte noi s-au depus în rural (27.480), iar 37% în urban (16.282), ponderea ruralului crescând ușor față de 2024. Iași și Dâmbovița au ponderile cele mai semnificative (peste 81%), excluzând Bucureștiul exclusiv urban, în timp ce Vaslui și Alba rămân cele județele cu cele mai multe proiecte noi în mediul urban. Pe tipuri de beneficiar, la intervențiile pe construcții existente, persoanele fizice scad la 64% (14.953), persoanele juridice urcă la 25% (5.761), iar instituțiile ajung la 11% (2.653), de aproape trei ori mai sus decât la construcțiile noi. Caraș-Severin (35%) și Hunedoara (25%) au cele mai mari ponderi instituționale, semn al unor lucrări publice de reabilitare. Totodată, în 2025, persoanele fizice au depus 72% din dovezile pentru proiecte noi (31.421), urmate de persoanele juridice cu 24% (10.392) și instituții cu 4,5%, structură stabilă față de 2024. Bucureștiul este excepția majoră, cu 68% dovezi depuse de persoane juridice, în timp ce Botoșani și Mehedinți sunt cel mai puternic dominate de persoane fizice (peste 82%).
Conform SIOAR, locuințele individuale produc cel mai mare volum de dovezi, dar nu și cele mai mari valori mediane ale investițiilor sau ale costului pe mp. Domenii precum învățământ, formare, cercetare, social și sănătate sau unele lucrări de locuințe colective au valori mediane mai mari și par să concentreze investiții mai complexe, chiar dacă sunt mai puține numeric.
Aproape 11.000 de arhitecți sunt înscriși în OAR
În 2025, în OAR erau înregistrați 10.755 de membri, cea mai mare parte a acestora fiind înscriși în cadrul filialei București (39% din total, respectiv 4.172 de arhitecți). Cea mai mare parte a membrilor sunt concentrați în 5 filiale: București, Transilvania, Timiș, Iași și Brașov - Covasna - Harghita. Acestea cumulează 65% din totalul la nivel național.
La nivel național, sunt active 22 de filiale OAR. Segmentul 35-44 de ani reprezintă cea mai numeroasă categorie (34%) la nivel național, cu ușoară creștere față de 2024. În majoritatea filialelor, ponderea membrilor sub 35 de ani este în continuare în scădere. Există variații regionale semnificative: Nord-Vest, Hunedoara și Muntenia Vest au 40% membri sub 35 ani, în contrast cu București (17%), în timp ce filialele Dunărea de Jos și Oltenia înregistrează procente ridicate în categoria peste 65 ani.
Distribuția membrilor în funcție de gen, la nivel național, indică 49% bărbați și 51% femei, 2025 fiind primul an în care femeile din organizație depășesc jumătate din totalul membrilor. Considerând tendința noilor membri în privința distribuției de gen, ne putem aștepta ca procentul bărbaților să scadă pe termen lung. În 2025, 66% din totalul membrilor înscriși în OAR sunt femei, menținându-se astfel tendința de creștere a ponderii acestora printre membri.
Numărul de membri înscriși rămâne la un nivel constant, în 2025 fiind un pic peste media multi-anuală. De asemenea, OAR remarca un model sezonier repetabil: începutul de an concentrează cele mai multe înscrieri, vara marchează o încetinire, iar toamna apare o reluare a interesului. Prin urmare, variațiile par apropiate de calendarul deciziilor profesionale, al reluării activității după vacanțe și al formalizării parcursului profesional.
Marea majoritate a membrilor OAR sunt arhitecți cu drept de semnătură, în 2025 numărul acestora crescând cu 147.
Raportat la cele mai importante trei forme de exercitare a profesiei, cei mai mulți membri OAR sunt salariați (54%), urmați de asociați (30%) și de titulari (16%). Astfel, 7.759 de arhitecți membri sunt salariați, 4.322 asociați și 2.190 titulari. Datele evidențiază disparități regionale în formele de exercitare a profesiei. Filialele Oltenia, Bacău-Neamț și Hunedoara au cele mai mari ponderi de salariați, peste 63%. La polul opus, filialele în care ponderea salariaților nu depășește 50% sunt Brașov - Covasna - Harghita, Sibiu - Vâlcea și Argeș. Față de 2024, schimbările par în general moderate, ceea ce indică o structură profesională relativ stabilă, cu evoluție lentă. Totodată, se evidențiază diferențe de gen în formele de exercitare a profesiei: femeile domină categoria salariați (53% vs. 47%), în timp ce bărbații predomină în pozițiile de asociat (62% vs. 38%) și titular (58% vs. 42%). În categoria sub 35 ani, femeile reprezintă 40% dintre salariați, față de doar 26% bărbați. La categoria titulari peste 64 ani, bărbații (27%) sunt mai numeroși decât femeile (22%).
SRL-urile sunt predominante în ceea ce privește contracte de muncă pentru membrii OAR (84%). Restul contractele sunt înregistrate prin birouri individuale de arhitectură (13%) sau alte forme juridice (2%). Potrivit SIOAR, SRL-urile generează 80% din dovezile depuse, cu cea mai mare suprafață mediană (199 mp) și valoare de investiție (202.000 de lei). BIA-urile înregistrează 20% din dovezi, cu suprafețe mediane și valori de investiție în general mai mici. SRL-urile mențin valori de investiție mediane mai mari (202.000 lei în 2025 față de 193.935 lei în 2024), dar suprafețe desfășurate mediane mai mici (199 mp față de 204 mp). BIA-urile continuă să lucreze pe suprafețe mai mici (170 mp în 2025 față de 168 mp în 2024) cu valori de investiție mai reduse (154.000 de lei față de 139.569 de lei).
