Compania de Apă Someș SA (CASSA) derulează în prezent unele dintre cele mai ample programe de investiții din sectorul regional al serviciilor de apă și canalizare din România, care se adaugă la câteva proiecte anterioare, în valoare de peste 730 milioane de euro. Operatorul, care gestionează infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare din județele Cluj, Sălaj și parțial Mureș, își consolidează strategia de dezvoltare prin extinderea rețelelor, modernizarea infrastructurii existente și integrarea tehnologiilor digitale în operarea sistemelor. În paralel cu programul investițional susținut, compania a înregistrat în 2025 o creștere a cifrei de afaceri, aceasta depășind 443 milioane de lei, evoluție susținută de eficientizarea operațională, reducerea pierderilor de apă și extinderea ariei de operare. Finalizarea unor contracte majore, precum aducțiunea Cluj - Sălaj, cea mai lungă conductă de transport al apei potabile din România, confirmă ritmul investițiilor din ultimii ani. Pentru perioada 2026-2027, compania are în vedere continuarea programelor finanțate din fonduri europene și din surse proprii, cu obiective orientate spre creșterea rezilienței infrastructurii, digitalizarea serviciilor și alinierea la standardele europene de mediu. Despre rezultatele recente, proiectele aflate în execuție și direcțiile de dezvoltare ale companiei oferă detalii dr. ing. Călin Vasile Neamțu, director general al Companiei de Apă Someș SA.
- Care au fost principalele rezultate financiare ale companiei în 2025?
- Compania de Apă Someș SA, având ca acționar majoritar Consiliul Județean Cluj - unul dintre principalii contribuitori la fondul IID (Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare), constituit din redevență și din impozitul pe profit provenite de la Unitățile Administrativ-Teritoriale membre ale ADI - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Someș-Tisa - este operatorul regional care asigură operarea, întreținerea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare în aria deservită din județele Cluj, Sălaj și parțial Mureș. În 2025, cifra de afaceri a înregistrat o creștere față de anul precedent, depășind 443 milioane de lei (preliminată), pe fondul unei politici orientate spre reducerea cheltuielilor și eficientizarea veniturilor. Această evoluție a fost susținută prin intensificarea recuperării debitelor de la clienți, reducerea pierderilor de apă care nu generează venit (Non-Revenue Water - NRW), precum și prin creșterea gradului de automatizare și digitalizarea proceselor operaționale. Rezultatele au fost obținute și în contextul continuării programului major curent de investiții ce beneficiază de co-finanțare europeană prin Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027, a creșterii continue a ariei de deservire în județele Cluj, Sălaj și Mureș prin preluarea de noi localități sau de noi elemente ale sistemului de captare, tratare și distribuție a apei potabile, respectiv de colectare și epurare a apelor uzate.
Reamintim că anul trecut a fost pusă în funcțiune o lucrare majoră demarată prin POIM și finalizată în cadrul PDD, respectiv aducțiunea Cluj - Sălaj, cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România, cu o lungime de 164 km. Aceasta traversează teritoriul a 20 de unități administrativ-teritoriale din județele Cluj și Sălaj și transportă apă potabilă tratată la Stația de Tratare Gilău (județul Cluj) către întreg județul Sălaj, alimentând localitățile aflate pe traseu. Proiectul are un rol esențial în asigurarea continuității și siguranței alimentării cu apă potabilă de bună calitate pentru un număr cât mai mare de localități rurale din cele două județe, reducând totodată dependența acestora de surse locale vulnerabile la efectele tot mai accentuate ale schimbărilor climatice.
- Ce valoare totală au proiectele aflate în implementare în prezent? Care sunt sursele de finanțare și în ce stadiu de execuție se află acestea?
- Începând cu anul 1997, am demarat implementarea unor programe succesive și complementare de investiții majore, finanțate în principal din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, dar și din surse bugetare și proprii. Astăzi, odată cu apropierea de finalul celui de-al șaselea program de investiții, valoarea totală a acestora depășește 730 de milioane de euro. Programele majore cofinanțate de Uniunea Europeană au fost completate de investiții de mai mică anvergură, dar la fel de importante pentru asigurarea calității vieții, protecția mediului și sănătatea publică. Acestea au fost realizate în principal prin fondul IID - Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare, constituit din redevența și impozitul pe profit plătite în principal Consiliului Județean Cluj și returnate ulterior companiei pentru finanțarea unor investiții complementare.
În prezent, principalul program de investiții cu cofinanțare UE, derulat de Compania de Apă Someș SA, este Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020 - etapa a II-a, inclus în Programul de Dezvoltare Durabilă - PDD. Acesta acoperă perioada de programare 2021-2027, fiind continuarea Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Prin PDD vor fi finalizate 13 contracte promovate inițial în cadrul POIM, în valoare totală de 625 milioane de lei (fără TVA), din totalul de peste 1,9 miliarde lei (fără TVA) care reprezintă valoarea totală eligibilă inițială a programului POIM.
De asemenea, investițiile derulate în prezent din fondul IID - alimentat din redevența și impozitul pe profit ale Unităților Administrativ-Teritoriale membre ale ADI, în majoritate ale Consiliului Județean Cluj - precum și din surse proprii totalizează o valoare de peste 71 milioane de lei (fără TVA). Totalul sumelor din programele de investiții în derulare în prezent este de 696 milioane de lei (fără TVA).
- Ce lucrări sunt planificate pentru 2026-2027?
- În perioada 2026-2027 vor continua și vor fi finalizate contractele aflate în derulare în cadrul PDD, urmând ca, în paralel, să fie finalizate sau demarate și alte investiții, în principal prin fondul IID. Toate zonele care au îndeplinit criteriile de selecție pentru programele europene, precum și cele în care frecvența avariilor este ridicată din cauza vechimii rețelelor și a materialelor de construcție, au fost incluse în programele de investiții. În prezent, în cadrul PDD se află în execuție patru contracte de lucrări care urmează a fi finalizate până în anul 2027, precum și un contract aflat în curs de recepție. Acestea vizează extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiul Cluj-Napoca (CL3.1) și în orașul Jibou și în zona Someș Odorhei - Năpradea - finalizarea lucrărilor (CL9.1), reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în municipiul Cluj-Napoca (CL16) și în municipiul/ aglomerarea Zalău (CL17), precum și construcția de facilități pentru nămol - realizare treaptă terțiară la SEAU Huedin și SEAU Cehu Silvaniei și extindere SEAU Sărmășag (CL25).
Totodată, prin fondul IID, cinci contracte se află în prezent în execuție, iar trei sunt în procedură de recepție. Printre acestea se numără reabilitarea conductei de aducțiune cu diametrul de 700 mm din cartierul Grigorescu, din Cluj-Napoca, precum și extinderea rețelei de canalizare menajeră pe străzile Liviu Rusu, Nicolae Mărgineanu și Albiei. Proiectele vizează, totodată, captarea apei din Valea Răcătău pentru suplimentarea debitului de apă potabilă în comuna Mărișel, realizarea sistemului de alimentare cu apă în localitatea Panticeu și extinderea rețelei de apă potabilă între Rugășești și Gârbău Dejului, în comuna Cășeiu. Alte investiții prevăd extinderea alimentării cu apă în satele Geaca, Legii, Sucutard și Puini, din comuna Geaca, precum și implementarea primei etape a proiectului de alimentare cu apă potabilă în localitatea Vădurele, comuna Năpradea, din județul Sălaj.
Unul dintre cele mai importante proiecte finanțate prin fondul IID, la inițiativa președintelui Consiliului Județean Cluj, vizează alimentarea cu apă în comunele Călățele, Mănăstireni, Râșca și Beliș. Lucrările din cadrul contractului au demarat în luna mai 2024, iar în prezent sunt realizate în proporție de aproximativ 60%. Valoarea proiectului este de 23,16 milioane de lei (fără TVA), iar populația beneficiară este de aproximativ 9.300 de locuitori.
Toate aceste investiții se înscriu în Master Planul companiei, strategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, până în anul 2035, care are rolul de a asigura conformarea cu Directivele Europene în domeniu, evitarea procedurilor de infringement în aria deservită, îmbunătățirea calității serviciilor și a vieții comunităților, precum și reducerea sau eliminarea impactului asupra mediului. În același timp, strategia urmărește creșterea eficienței și a independenței energetice, reducerea amprentei de carbon prin utilizarea tot mai extinsă a energiei verzi și accelerarea tranziției către economia circulară. Acest lucru presupune, între altele, politici de prelungire a ciclului de viață al utilajelor și echipamentelor, reutilizare și reciclare, cu efect direct asupra reducerii deșeurilor. Un exemplu relevant este investiția majoră în tratarea termică a nămolului de epurare și recuperarea cenușii rezultate, procedură care urmează să fie extinsă la nivelul întregii arii de operare din județele Cluj și Sălaj.
- Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent operatorii regionali de apă?
- Provocările cu care se confruntă operatorii regionali de apă și canalizare sunt, în parte, similare celor întâlnite la nivelul întregii economii românești. Printre acestea se numără creșterea prețurilor la materii prime, materiale și combustibili, precum și întârzieri ocazionale în contractarea și derularea unor investiții, generate în principal de complexitatea procedurilor de achiziție publică. Pe lângă aceste dificultăți generale, există și provocări specifice sectorului. Una dintre cele mai importante este necesitatea operării, în mare măsură cu același personal, într-o arie de activitate aflată în continuă extindere, ca urmare a preluării constante de noi localități sau de noi elemente de infrastructură. În același timp, recrutarea de personal calificat rămâne dificilă, în special pentru activitățile operaționale de întreținere a rețelelor de apă și canalizare, precum și a stațiilor de tratare și epurare.
- În ce măsură digitalizarea și tehnologiile smart (contorizare inteligentă, SCADA, GIS, managementul pierderilor) fac parte din strategia companiei? Ce proiecte concrete aveți în derulare sau planificate?
- Digitalizarea, automatizarea și adoptarea tehnologiilor smart reprezintă o componentă esențială a modului în care sunt gestionate activitățile operaționale și manageriale, având ca obiectiv principal eficientizarea proceselor și îmbunătățirea actului de decizie. Sistemele SCADA și GIS au fost și sunt într-un proces continuu de modernizare și extindere, inclusiv prin programele de investiții, iar automatizarea și digitizarea contribuie esențial și la practicile și politicile de reducere a pierderilor de apă și a NRW, precum și la extinderea continuă a contorizării inteligente. În prezent, este în derulare etapa de montare a sistemelor de contorizare care transmit citirile direct în softul de facturare. Această tehnologie contribuie la reducerea erorilor umane, la creșterea eficienței operaționale și la optimizarea utilizării resurselor umane, personalul putând fi redirecționat către alte activități. Totodată, se reduc consumul de resurse și de combustibili asociate activității tradiționale de citire a contoarelor.
- Care este nivelul actual al pierderilor în rețea și ce măsuri implementați pentru reducerea acestora? Există ținte clare asumate pentru următorii ani?
- Politica de reducere treptată a pierderilor de apă s-a concretizat într-o activitate susținută, care vizează atât modernizarea și reabilitarea rețelelor, cât și modernizarea și automatizarea echipamentelor. În același timp, sunt urmărite creșterea timpului de reacție la avarii, utilizarea unor metode moderne de detectare a pierderilor și avariilor, inclusiv tehnologii asistate de sateliți și alte metode de ultimă generație, precum și diminuarea pierderilor tehnologice etc. Pentru anul 2025, nivelul pierderilor de apă, aflat într-o ușoară, dar constantă scădere față de anii precedenți, a fost de 25,28%. Acest rezultat reflectă și reducerea pierderilor tehnologice generate de procesele operaționale, cum ar fi spălarea filtrelor din stațiile de tratare și epurare, curățarea rezervoarelor sau spălarea rețelelor de distribuție.
- Cum vedeți evoluția sectorului de apă și canalizare din România în următorii 3-5 ani? Ce schimbări structurale anticipați și ce rol vor avea investițiile europene în dezvoltarea infrastructurii?
- Considerăm că sunt necesare numeroase măsuri pentru atingerea obiectivelor de conformare în sectorul apei și apelor uzate, astfel încât să fie realizat obiectivul major al viziunii naționale de a asigura tuturor cetățenilor acces la servicii de apă potabilă și de canalizare de calitate, la un preț accesibil, printr-un sector de servicii rezilient, pe deplin conform cu directivele UE privind apa și calitatea mediului. Sectorul necesită o coordonare mai bună între instituții și un proces decizional mai eficient. În acest sens, considerăm necesară existența unui lider instituțional central, precum și clarificarea și îmbunătățirea responsabilităților instituționale și a mecanismelor de coordonare în domeniul alimentării cu apă și al serviciilor de canalizare. Aceste demersuri ar trebui să aibă în vedere coordonarea procesului de atingere a conformității cu directivele UE privind apa și apa uzată, promovarea utilităților regionale eficiente, consolidarea cadrului de reglementare a serviciilor, introducerea de stimulente pentru operatorii regionali în vederea extinderii ariilor de operare și, nu în ultimul rând, elaborarea unui plan etapizat pentru finalizarea procesului de regionalizare.
Un obiectiv important ar fi acoperirea cvasi universală cu acces la infrastructura de alimentare cu apă, chiar și în condițiile îmbătrânirii populației din localitățile mici. Măsurile stabilite în sarcina operatorilor regionali, în baza Memorandumului adoptat de Guvernul României în decembrie 2022, prin care a fost aprobat Planul Accelerat de conformitate cu directivele UE, vor trebui corelate cu necesitatea creșterii rezilienței infrastructurii, astfel încât să facă față efectelor în continuă înrăutățire ale schimbărilor climatice.
