Compania de Apă Arieș SA continuă programul de modernizare și extindere a infrastructurii de apă și canalizare din regiunea Turda – Câmpia Turzii, printr-un pachet de investiții estimat la 128,17 milioane de lei în perioada 2026–2027. Proiectele vizează în principal reabilitarea și extinderea stațiilor de tratare a apei potabile, modernizarea conductelor de aducțiune și dezvoltarea infrastructurii de colectare și epurare a apelor uzate în aria de operare a operatorului regional. Investițiile sunt realizate atât prin proiecte finanțate din fonduri europene, în cadrul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD), cât și din surse proprii ale companiei, în contextul unui program amplu de creștere a capacității și eficienței sistemelor de alimentare cu apă. În paralel, operatorul implementează soluții de digitalizare și monitorizare a rețelelor, menite să reducă pierderile de apă și să optimizeze managementul infrastructurii. Despre evoluția operatorului, principalele investiții aflate în derulare și perspectivele sectorului de apă și canalizare în următorii ani oferă detalii Ionuț Bogdan Bobic, directorul general al Companiei de Apă Arieș SA.
- Ce investiții derulează compania pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în regiunea Turda - Câmpia Turzii și care este stadiul proiectelor finanțate din fonduri europene și din surse proprii?
- "Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din regiunea Turda - Câmpia Turzii, în perioada 2014-2020", vizează extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, în vederea modernizării serviciilor publice și alinierii acestora la standardele europene. Proiectul menționat a fost etapizat, finanțarea fiind asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), iar continuarea și finalizarea investițiilor începute prin acest program sunt finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD). Valoarea totală a proiectului, conform datelor disponibile în prima etapă de implementare, prin POIM, a fost de 475,5 milioane de lei, inclusiv TVA, din care aproape 395 milioane de lei reprezintă cheltuielile eligibile. Finanțarea a fost asigurată din Fondul de Coeziune (292 milioane de lei), bugetul de stat (44,67 milioane de lei), de la bugetul local (6,87 milioane de lei), din surse proprii (23,7 milioane de lei), precum și de la bugetul de stat conform OUG nr. 172/2020 (27,65 milioane de lei). Stadiul de execuție al proiectului a fost de 63% la finalizarea POIM, respectiv până la finalul anului 2023.
A doua etapă a proiectului este finanțată prin Programul Dezvoltare Durabilă. Valoarea totală a acestuia este de 457.486.352 lei, inclusiv TVA, iar valoarea totală eligibilă este de 388,15 milioane de lei. Sursele de finanțare includ Fondul de Coeziune (287 milioane de lei), bugetul de stat (43,9 milioane de lei), bugetul local (6,75 milioane de lei), surse proprii (23,3 milioane de lei) și alocări de la bugetul de stat conform OUG nr. 133/2021 (27,17 milioane de lei). Stadiul de execuție al proiectului este în prezent de 27%, iar termenul de finalizare este stabilit pentru 30 octombrie 2026.
În paralel, investițiile din surse proprii și alte surse de finanțare vizează extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (3 milioane de lei), extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare (două milioane de lei), dezvoltarea logisticii și transportului (1,5 milioane de lei), implementarea soluțiilor de energie alternativă (0,5 milioane de lei), precum și înlocuirea contoarelor în mediul urban (4 milioane de lei). Valoarea totală a acestor investiții se ridică, astfel, la circa 11 milioane de lei. Profitul operatorului este reinvestit constant pentru susținerea programelor de investiții, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea continuă a serviciilor oferite.
- Precizați principalele rezultate financiare ale companiei în 2025.
- Principalele rezultate financiare ale companiei în anul 2025 indică o creștere a cifrei de afaceri față de anul precedent, susținută de continuarea implementării investițiilor, precum și de menținerea unui echilibru financiar operațional care a permis acoperirea costurilor curente. Cifra de afaceri a înregistrat o creștere de aproximativ 15% în anul 2025 comparativ cu 2024, ceea ce, în termeni absoluți, reprezintă un plus de aproximativ 9 milioane de lei (de la 60,4 milioane de lei în 2024 la 69,4 milioane de lei în 2025). Nivelul profitabilității înregistrate anul trecut s-a menținut stabil și sustenabil, evidențiind un echilibru între veniturile generate din serviciile prestate și costurile operaționale. Profitul net, estimat la aproximativ 13,5 milioane de lei, consolidează capacitatea companiei de a finanța investiții și de a asigura continuitatea și sustenabilitatea serviciului public.
- Cum estimați evoluția cifrei de afaceri și a investițiilor în 2026?
- Compania de Apă estimează pentru anul 2026 o cifră de afaceri de aproximativ 80 de milioane de lei. Perspectivele pozitive privind cifra de afaceri pentru anul 2026 sunt susținute de mai mulți factori: implementarea programului de investiții și a strategiei tarifare, finalizarea unor contracte de lucrări finanțate prin POIM și PDD, creșterea gradului de deservire a populației prin extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare și prin preluarea unor localități noi în care anterior compania nu furniza servicii. Acest proces determină majorarea numărului de clienți și branșamente și, implicit, a veniturilor. În același timp, sporirea siguranței în alimentarea cu apă și îmbunătățirea calității serviciilor, precum și eficientizarea operațională prin investiții în digitalizare, monitorizare și reducerea consumurilor tehnologice contribuie la optimizarea costurilor și la consolidarea performanței financiare.
Volumul investițiilor va înregistra o creștere de aproximativ 250% față de nivelul anului precedent, în contextul semnării a două contracte majore de lucrări, a căror implementare se va desfășura în perioada 2026-2028. Pentru anul 2026, nivelul investițiilor programate este corelat cu obiectivele prevăzute în programul anual, însă factorul determinant îl constituie demararea și derularea contractelor CL1 și CL4 și finalizarea contractului CL2, care vor genera un volum semnificativ de lucrări și alocări financiare în această etapă. Aceste contracte vizează extinderea și reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile și a conductelor de aducțiune în sistemele zonale Turda și Câmpia Turzii. Valoarea semnificativă a acestor contracte conduce la un nivel ridicat al investițiilor în această perioadă, lucrările incluzând toate construcțiile și echipamentele necesare pentru asigurarea tratării apei potabile, precum și reabilitarea și extinderea conductelor de aducțiune. Evoluția veniturilor este astfel strâns legată de implementarea programului de investiții și de parametrii economici stabiliți prin documentația de finanțare.
- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă operatorii regionali de apă?
- În prezent, una dintre cele mai mari provocări este legată de resursa umană. Recrutarea și menținerea personalului, în special a celui calificat, reprezintă o dificultate majoră, în contextul limitărilor salariale impuse prin reglementările de tip "OUG trenuleț", precum Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, OUG nr. 156/2024 sau OUG nr. 89/2025. Aproximativ o treime dintre angajați sunt remunerați la nivelul salariului minim pe economie sau la niveluri apropiate, ceea ce reduce competitivitatea pe piața muncii. Procesul de digitalizare aduce, la rândul său, presiuni suplimentare, fiind necesară atragerea de specialiști în SCADA, modelare hidraulică și IT, categorii profesionale dificil de recrutat, mai ales în condițiile nivelului salarial actual. Pentru a compensa aceste limitări, sunt căutate soluții alternative, precum externalizarea activităților care nu țin de obiectul principal de activitate și organizarea de cursuri de formare profesională în colaborare cu Asociația Română a Apei (ARA). O altă provocare majoră o reprezintă preluarea unor unități administrativ-teritoriale în care operatorul nu a activat anterior. Integrarea acestora presupune un efort semnificativ atât din punct de vedere al resurselor umane, cât și financiar, pentru aducerea infrastructurii la parametri funcționali corespunzători.
În același timp, schimbările climatice generează riscuri tot mai mari. Secetele prelungite, urmate de episoade de ploi torențiale și inundații, afectează stabilitatea surselor de apă și creează dificultăți în asigurarea continuității serviciului. Devine esențial un accent sporit pe conservarea resurselor de apă și pe reducerea pierderilor din rețea.
- În ce măsură digitalizarea și tehnologiile inteligente fac parte din strategia companiei?
- În prezent utilizăm tehnologie inteligentă bazată pe contoare cu comunicație NB-IoT, care transmit datele direct în Dispecerat. Acestea sunt deja montate în mediul rural pentru aproximativ 8.000 de abonați. În perioada 2026-2028 ne propunem extinderea aceluiași sistem de contoare inteligente și în mediul urban, în municipiile Turda și Câmpia Turzii, pentru aproximativ 16.000 de abonați. Totodată, implementăm platforma digitală furnizată de Xylem prin Idrica (Spania), precum și platforma PRIME, care sprijină gestionarea contoarelor inteligente și optimizarea managementului pierderilor de apă. Sistemul SCADA utilizat de Compania de Apă Arieș se află în continuă dezvoltare, fiind deja implementat în peste 80% dintre locațiile companiei. Prin proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată - CL1 ne propunem integrarea și unificarea tuturor sistemelor SCADA existente în cadrul Dispeceratului Central.
De asemenea, prin proiectul "Inițierea digitalizării activității Companiei de Apă Arieș SA prin achiziția de echipamente și software în vederea dezvoltării sistemului de management al pierderilor de apă", au fost implementate o serie de măsuri menite să modernizeze și să eficientizeze activitatea companiei. Acestea includ extinderea și modernizarea sistemului de monitorizare a rețelelor de apă și canalizare, introducerea de automatizări și sisteme de contorizare, precum și implementarea unui software integrat pentru digitalizarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.
- Care este nivelul actual al pierderilor din rețea și ce obiective aveți pentru reducerea acestora?
- Ca urmare a investițiilor cu finanțare europeană efectuate în ultimii ani, pierderile de apă din rețea au înregistrat scăderi considerabile. Conform datelor din studiile de benchmarking (de analiză comparativă) care includ operatorii de servicii de apă și canalizare din țară, media pierderilor de apă din rețea și aducțiuni la nivel național se situează în jurul procentului de 50%. Pe parcursul anului 2025, media pierderilor de apă din rețea la nivelul întregii arii de operare a fost de 32,52%, situându-se cu mult sub media națională. Prin investițiile realizate, Compania de Apă Arieș a redus pierderile din rețea cu circa 30% comparativ cu anul 2019. Compania și-a stabilit ținte clare de reducere pentru perioada 2024-2028, obiectivul general fiind scăderea pierderilor totale de la nivelul de referință de 34,6% în 2024 la 28,6% în 2028.
- Cum vedeți evoluția sectorului de apă și canalizare din România în următorii 3-5 ani?
- Este foarte probabil ca sectorul serviciilor de apă și canalizare să intre într-o nouă etapă de regionalizare, menită să consolideze capacitatea economică, tehnică și operațională a operatorilor. O astfel de reorganizare ar avea ca obiectiv creșterea rezilienței financiare și instituționale, precum și asigurarea unei mase critice de resurse care să permită gestionarea eficientă a investițiilor și a riscurilor viitoare. În același timp, există premise clare că finanțările europene nerambursabile se vor diminua semnificativ în perioada următoare sau vor deveni mai dificil de accesat. În acest context, operatorii vor trebui să își asigure într-o măsură mai mare autofinanțarea, atât pentru cheltuielile operaționale, cât și pentru investițiile în infrastructură. Acest obiectiv este mai realist în cadrul unor structuri consolidate, cu arii de operare extinse și baze de clienți mai mari, unde costurile pot fi distribuite eficient, iar capacitatea de atragere a finanțărilor și de contractare a creditelor este superioară.
România se confruntă totodată cu o problemă majoră legată de procedura de infringement pe componenta de canalizare, generată de neîndeplinirea obligațiilor privind colectarea și epurarea apelor uzate. Riscul aplicării unor penalități financiare este real, ceea ce impune prioritizarea investițiilor în infrastructura de canalizare și accelerarea conformării la standardele europene. În acest context, consolidarea și regionalizarea operatorilor pot reprezenta un instrument esențial pentru mobilizarea resurselor necesare și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate la nivel național și european.
