În contextul accelerării tranziției energetice și al presiunilor asupra infrastructurilor urbane, modelul orașelor eficiente capătă o relevanță tot mai mare, iar soluțiile integrate de apă și energie devin esențiale pentru sustenabilitatea pe termen lung. Valentin Zaharia, Director Tehnic și Performanță la Veolia România, explică modul în care acest concept este implementat la nivel național, prin proiecte care combină modernizarea infrastructurilor existente, digitalizarea și valorificarea resurselor locale. Exemple precum proiectele derulate de Apa Nova București sau cele implementate la stația de epurare Glina evidențiază impactul investițiilor în creșterea eficienței operaționale, reducerea consumurilor și producerea de energie din surse alternative. De la soluții geotermale și fotovoltaice până la platforme digitale de tip Hubgrade, compania mizează pe sisteme integrate care optimizează în timp real consumurile și reduc emisiile. În acest context, parteneriatele public-private sunt conturate drept un factor-cheie pentru accelerarea investițiilor și implementarea unor infrastructuri urbane reziliente, capabile să asigure costuri predictibile și performanță pe termen lung.
- Cum se traduce conceptul de "orașe eficiente" în proiectele pe care le implementați în România?
- Pentru Veolia, un "oraș eficient" este unul în care infrastructurile de apă și energie funcționează integrat, cu pierderi reduse, consum optimizat și control în timp real. Nu vorbim doar despre tehnologie, ci despre servicii esențiale stabile, costuri predictibile și utilizarea responsabilă a resurselor. Aplicăm acest model pe trei direcții. Prima constă în modernizarea infrastructurilor existente. Un exemplu este Apa Nova București, unde investițiile constante au dus la creșterea randamentului rețelei la peste 79% în prezent - în media marilor capitale europene - și la reducerea consumului specific de energie. A doua direcție este digitalizarea, care permite monitorizarea și operarea în timp real, iar a treia este valorificarea resurselor locale. De exemplu, la Stația de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) Glina, biogazul produs acoperă integral necesarul de energie termică și aproximativ 50% din cel de energie electrică. În paralel, dezvoltăm soluții precum GeoExchange, recuperarea de căldură din apă uzată, centrale fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei electrice în baterii, prin care asigurăm trecerea la infrastructuri care măsoară, anticipează și optimizează permanent consumul de resurse.
- Veolia dezvoltă soluții integrate de apă și energie pentru orașe și pentru proiecte rezidențiale, comerciale sau industriale. Cum construiți în practică mixul optim pentru astfel de proiecte?
- Fiecare proiect pornește de la analiza consumurilor și a resurselor locale - apă, energie, spațiu disponibil, infrastructură existentă. Obiectivul este integrarea soluțiilor într-un sistem stabil și eficient, adaptat utilizării reale. Mixul optim combină surse regenerabile cu soluții de eficiență energetică și recuperare de energie. Spre exemplu, soluția de climatizare GeoExchange, care utilizează energia geotermală de suprafață, împreună cu pompe de căldură de înaltă eficiență, asigură încălzirea și răcirea clădirilor, iar prin integrarea instalațiilor fotovoltaice putem avea o autonomie energetică de până la 100%. Unde este fezabil, integrăm soluții de recuperare a căldurii reziduale din ape uzate și procese tehnologice.
Însă un element esențial este flexibilitatea operațională. Aceste sisteme sunt proiectate să funcționeze complementar, iar monitorizarea în timp real permite ajustarea consumului și a producției. Rezultatul este o infrastructură cu emisii reduse și costuri mai stabile, aplicabilă atât în proiecte rezidențiale, cât și în proiecte comerciale, industriale sau municipale.
- Care sunt cele mai relevante tehnologii pe care le implementați în prezent în România pentru creșterea performanței energetice a infrastructurii urbane?
- Creșterea performanței energetice a infrastructurii urbane se bazează astăzi pe integrarea unor tehnologii care valorifică resursele locale și reduc dependența de sursele convenționale de energie. Într-un proiect recent, soluția GeoExchange - care a inclus 282 de sonde geotermale și o capacitate instalată de 2,1 MW - a permis reducerea consumului de energie cu până la 58% și evitarea a peste 260 de tone de CO2 anual.
La nivelul infrastructurii de apă și canalizare din București, am integrat sisteme fotovoltaice cu o capacitate de peste 9 MWp, care alimentează direct stațiile de tratare și pompare, reducând consumul din rețea și emisiile asociate. Achiziția companiei General Me.el Electric, finalizată în 2025, ne consolidează această direcție, printr-un portofoliu de proiecte de peste 200 MWp în centrale fotovoltaice și expertiză în infrastructură electrică și soluții de stocare a energiei în baterii.
Un alt exemplu relevant este valorificarea biogazului la SEAU Glina. În urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de euro, aici sunt tratate zilnic aproximativ 300 de tone de nămol, din care este obținut biogaz cu o concentrație de aproximativ 64% metan, utilizat într-o centrală de cogenerare cu o putere instalată de 6 MW, care generează energie termică și electrică pentru funcționarea stației, transformând un reziduu într-o resursă energetică locală.
- Cum vedeți tranziția către infrastructuri urbane eficiente?
- Tranziția către infrastructuri urbane eficiente presupune o schimbare de abordare - de la investiții punctuale la sisteme integrate, în care apa, energia și digitalizarea funcționează împreună. Modernizarea izolată nu mai este suficientă. Orașele au nevoie de infrastructuri care reduc pierderile, optimizează consumurile și valorifică resursele locale, contribuind în același timp la stabilitatea costurilor și la creșterea rezilienței. În același timp, devine tot mai clar că bugetele publice nu pot susține singure ritmul necesar acestor transformări. Iar experiența Apa Nova în București și Ploiești arată că soluțiile pe termen lung vin din parteneriate bine structurate. Astfel, parteneriatele public-private sau concesionările nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru a mobiliza capital, expertiză și capacitate de implementare. Rolul operatorilor specializați, precum Veolia, este de a integra aceste componente într-un model funcțional: de la proiectare până la implementare și operare pe termen lung. În acest fel, infrastructura nu este doar modernizată, ci optimizată continuu, iar municipalitățile beneficiază de performanță operațională, predictibilitate și un partener capabil să gestioneze complexitatea proiectelor.
- Ce soluții considerați că vor avea cel mai mare potențial de dezvoltare în orașele din România în următorii ani?
- În următorii ani, orașele vor accelera tranziția energetică prin proiecte care valorifică resursele locale și modernizează infrastructurile existente, cu un accent tot mai clar pe autonomie energetică și stabilitatea costurilor. Energia geotermală este deja o soluție matură în România, utilizată la scară urbană în orașe precum Oradea sau Beiuș, și începe să fie integrată tot mai mult în proiecte rezidențiale, comerciale și industriale, inclusiv în București. În paralel, energia solară se extinde rapid și este adesea combinată, pentru eficiență maximă cu soluții de stocare și sisteme de management inteligent al energiei. Acestor tehnologii li se adaugă recuperarea energiei din procese existente și digitalizarea operării, care permit optimizarea în timp real a consumurilor și a producției. Diferența nu o mai face o tehnologie în sine, ci modul în care aceasta este integrată și operată ca un sistem unitar. În acest context, modelele de parteneriat devin decisive. Proiectele care vor avansa cel mai rapid vor fi cele dezvoltate în parteneriat cu operatori specializați, în structuri de colaborare public-privată, care permit implementarea integrată a soluțiilor, asumarea investițiilor și garantarea performanței pe termen lung. Mai mult, aceste modele permit distribuirea echilibrată a riscurilor între sectorul public și cel privat și asigură continuitatea proiectelor dincolo de ciclurile administrative.
