Pe piața construcțiilor din România, diferența reală nu se face între companiile care pot contracta lucrări și cele care nu pot, ci între cele care execută punctual și cele care reușesc să construiască, în timp, o capacitate stabilă de livrare la scară mare. În cazul Grupului Erbașu, evoluția din ultimele trei decenii și jumătate nu poate fi redusă la creșterea cifrei de afaceri sau la extinderea portofoliului, ci trebuie interpretată ca o trecere de la un business de familie la o structură operațională complexă, capabilă să gestioneze simultan proiecte majore, în domenii diferite, într-un mediu în care volatilitatea a devenit regulă. Referindu-se la conjunctura actuală a pieței, Cristian Erbașu, CEO al grupului, subliniază că "în construcții, diferența nu o face accesul la proiecte, ci capacitatea reală de a le duce la capăt". Formula rezumă, de fapt, o schimbare de paradigmă care definește întreaga piață a construcțiilor.
Diferența nu o mai face accesul la lucrări, ci capacitatea de a le livra
"În ultimii ani, sectorul construcțiilor din România a crescut, dar această evoluție a venit la pachet cu o complexitate mult mai mare a proiectelor și cu o presiune constantă asupra costurilor și termenelor. În aceste condiții, diferența dintre companii nu mai este dată de accesul la lucrări, ci de capacitatea reală de execuție, de organizare și de adaptare la un mediu în continuă schimbare. Portofoliul nostru actual, care depășește 4 miliarde euro și care va trebui executat în următorii 5-6 ani, este relevant nu doar ca dimensiune, ci și ca nivel de responsabilitate. Avem proiecte în aproape toate segmentele importante - infrastructură, sănătate, educație, lucrări urbane -, iar această diversitate reflectă atât experiența acumulată, cât și capacitatea de a gestiona lucrări cu cerințe foarte diferite. În același timp, trebuie să ținem cont că perioada următoare va fi una dificilă. Costurile vor continua să crească, iar contextul economic și geopolitic rămâne impredictibil. În aceste condiții, digitalizarea și standardizarea proceselor nu mai sunt opțiuni, ci necesități. Investițiile pe care le facem în aceste direcții sunt esențiale pentru a putea rămâne competitivi și pentru a gestiona eficient proiectele mari".
Această poziționare este una realistă, fiind expresia unei acumulări de experiență. Dacă grupul are în prezent portofolii de miliarde de euro, inclusiv infrastructură mare, și abordează digitalizarea ca pe instrument strategic, acest lucru este rezultatul unui parcurs în care creșterea nu a fost spectaculoasă doar la nivel declarativ, ci disciplinată, graduală și susținută de o logică internă de dezvoltare.
Începuturile unui business de familie într-o piață aflată în transformare
Construcții Erbașu a fost înființată în 1990, într-un context în care piața construcțiilor era dominată de companii de stat, iar mediul privat abia începea să se contureze. Firma a pornit ca un business de familie, cu aproximativ 20 de angajați și cu o orientare pragmatică spre lucrări în mediul privat, acolo unde existau primele oportunități reale. Modul de lucru adoptat încă din primii ani - disciplină, seriozitate și respectarea termenelor - a devenit baza identității. Fiecare proiect finalizat a consolidat încrederea beneficiarilor și a permis extinderea treptată. În acest prim deceniu au fost realizate lucrări care au pus bazele portofoliului actual. Tot atunci s-au conturat și câteva direcții strategice esențiale, între care cea mai importantă a fost diversificarea și evitarea dependenței de un singur tip de proiect. Perioada 1990-2000 a reprezentat etapa de formare a companiei, definită de creștere graduală, experiență practică și adaptare continuă la o piață aflată în schimbare.
În prima parte a anilor 2000, Construcții Erbașu a intrat într-o etapă de maturizare accelerată. Noua generație s-a implicat tot mai mult în management, iar compania a trecut treptat de la proiecte mici și medii la lucrări edilitare și tehnice de anvergură. Acești ani au consolidat competențe noi și au pregătit echipele pentru contracte tot mai complexe. Un moment important a fost anul 2004, când un proiect ofertat în euro, într-o perioadă de scădere accentuată a cursului valutar, a generat pierderi semnificative. Experiența a avut însă un rol formativ, ducând la o abordare mai riguroasă a riscurilor și la întărirea structurii interne. Compania a depășit dificultățile, iar rezultatele altor lucrări au echilibrat perioada respectivă. Până în 2007, Construcții Erbașu ajunsese deja să abordeze proiecte mult mai mari, inclusiv contracte finanțate internațional.
2010 a fost anul care a lansat decisiv compania pe trendul ascendent al perioadei următoare. Deși piața construcțiilor s-a contractat cu aproximativ 40%, iar numeroase companii din domeniu s-au confruntat cu dificultăți majore din cauza crizei financiare, Construcții Erbașu a reușit să își crească atât cifra de afaceri, cât și profitul. Performanța s-a datorat unei strategii de ofertare asumate în 2009 și 2010, cu până la 10% sub nivelul pieței. În acest fel, compania a câștigat proiecte importante la bugete care, deși păreau tensionate la acel moment, s-au dovedit ulterior avantajoase, odată cu reducerea costurilor din construcții - materiale, manoperă și utilaje - cu 20-30%. Prin urmare, în perioada 2010-2012 au fost derulate proiecte care, deși inițial păreau a fi în pierdere, au devenit ulterior foarte profitabile.
Hipodrom Ploiești
Perioada maturității: diversificare și prezență națională
După provocările din 2010, Construcții Erbașu a intrat într-un deceniu de consolidare și extindere. Compania a devenit un antreprenor general capabil să gestioneze proiecte complexe în numeroase domenii și în aproape toată țara. Diversificarea portofoliului a fost decisivă. În această perioadă au fost dezvoltate competențe solide în stadioane, săli polivalente, bazine de înot, clădiri administrative, rețele edilitare și lucrări urbane. Această varietate a redus dependența de un singur segment și a asigurat o continuitate stabilă a proiectelor. Prezența în peste 25 de județe a adus companiei vizibilitate națională și acces la informații locale relevante, în timp ce structura internă s-a adaptat unor lucrări tot mai mari și mai tehnice. Între 2015 și 2020, Construcții Erbașu a intrat constant în proiecte de valoare ridicată, devenind un jucător important în infrastructura sportivă, urbană și utilitară. În paralel, investițiile proprii au oferit o perspectivă suplimentară asupra pieței și au contribuit la consolidarea proceselor interne.
Aeroportul Internațional Craiova
Portofoliu extins de proiecte strategice și investiții în derulare
În prezent, compania este implicată în proiecte de mare anvergură, fie în fază de execuție, fie în etape premergătoare construcției efective. Printre acestea se numără extinderea Aeroportului Internațional Craiova, secțiunea de autostradă Suplacu de Barcău - Chiribiș, parte a Autostrăzii Transilvania, reabilitarea clădirii istorice a Universității din București, sala polivalentă din Tulcea și reabilitarea rețelelor termice din București. Lista continuă cu clinici și spitale în Pucioasa, Balotești, Oradea, Timișoara, Călărași, Slobozia și Cluj-Napoca, cu realizarea unui cămin pentru studenții Politehnicii din București, construirea Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj, precum și reabilitarea clădirilor Palatului Nifon și complexului Panduri din cadrul Universității din București.
În diferite faze premergătoare construcției efective se află și alte proiecte importante, cum ar fi: extinderea Magistralei M4 de metrou din București, pe tronsonul Eroii Revoluției - Gara Progresul, consolidarea Planșeului Unirii, construcția viitoarelor stadioane din Constanța, Hunedoara, Pitești și Timișoara, execuția DJ102I - drumul alternativ la DN1 Valea Doftanei - Săcele, Spitalul Regional Craiova, noul Spital Municipal Giurgiu și Centrul pentru Optică de Mare Putere de la Măgurele.
În paralel, compania continuă proiectele cu finanțare europeană - fabrica de reciclare a deșeurilor din construcții, în valoare de aproximativ 24 milioane de euro, din care 8 milioane de euro provin din fonduri PNRR, și extinderea fabricii de produse lactate Nucet, un proiect de 4,6 milioane de euro, din care 3 milioane de euro provin din fonduri europene. Totodată, grupul continuă și investițiile proprii în hotelul Novotel Băneasa și hotelul Ibis Styles Oradea, a căror valoare cumulată este de aproximativ 25 milioane de euro.
Planșeul Unirii
Lecțiile celor 35 de ani: parteneriate, echipă, responsabilitate
Experiența acumulată în 35 de ani a arătat că evoluția companiei depinde în primul rând de calitatea echipei și de modul în care sunt gestionate parteneriatele. Construcții Erbașu a trecut prin perioade dificile, dar capacitatea de a menține echilibrul, de a colabora eficient și de a rămâne aproape de oameni a făcut diferența în momentele critice. Parteneriatele au jucat un rol important, mai ales în proiectele mari, unde colaborarea între companii românești a devenit tot mai frecventă. În același timp, cultura organizațională s-a consolidat prin implicarea directă în proiecte, prin asumarea responsabilității și prin respectarea angajamentelor față de beneficiari. Conform declarațiilor echipei manageriale, în anii următori Construcții Erbașu va continua să se concentreze pe proiecte cu un grad ridicat de complexitate, în domenii care completează experiența acumulată până acum. Infrastructura de metrou, lucrările feroviare și proiectele portuare sunt direcții de dezvoltare firești, după investițiile majore realizate în aeroporturi, drumuri expres, spitale și infrastructură urbană. Segmentul medical va rămâne o prioritate, având în vedere amploarea proiectelor aflate în derulare și nevoia reală de modernizare la nivel național. Digitalizarea va continua, la rândul său, să aibă un rol esențial în planificarea eficientă, coordonarea proceselor și gestionarea proiectelor mari.
Spitalul Regional de Urgență - Craiova
Construcții Erbașu: Portofoliu de 4 miliarde euro și noi planuri de creștere
Într-un sector al construcțiilor aflat sub presiunea simultană a costurilor în creștere, a impredictibilității economice și a întârzierilor administrative, performanța companiilor nu mai este definită doar prin volumul contractelor, ci prin capacitatea de a livra proiecte complexe într-un cadru operațional stabil. Pentru Construcții Erbașu, anul 2025 a confirmat această maturizare: compania a depășit pragul de 3 miliarde lei cifră de afaceri, în creștere cu peste 30% față de anul anterior, consolidându-și poziția în topul antreprenorilor generali din România. Dincolo de rezultate, evoluția indică o schimbare de scară, susținută de un portofoliu care depășește 4 miliarde euro, cu proiecte ce urmează să fie implementate în următorii 5-6 ani.
Strategia companiei se bazează pe diversificare și pe asumarea unor proiecte publice majore, de la infrastructură rutieră și feroviară, la spitale, lucrări urbane complexe și clădiri de patrimoniu. În paralel, extinderea în infrastructura mare începe să își facă vizibil efectul în structura businessului, cu o pondere estimată să depășească 25% din cifra de afaceri în perioada următoare. Această evoluție este susținută de investiții în resurse proprii, tehnologie și digitalizare, unde grupul alocă circa 3 milioane euro pentru optimizarea proceselor și creșterea controlului operațional.
Pentru 2026, compania estimează o creștere moderată, de 10-15%, într-un context care se anunță însă mai dificil din perspectiva echilibrului economic. Presiunea pe costuri - atât în zona materialelor, cât și a forței de muncă - ar putea depăși nivelurile din 2025, în timp ce evoluțiile geopolitice și incertitudinile privind finanțarea investițiilor publice vor influența ritmul pieței. În acest cadru, diferența va fi făcută, mai mult ca oricând, de capacitatea de execuție, de disciplina financiară și de adaptabilitatea organizațională. Despre aceste provocări, dar și despre direcțiile strategice ale grupului, portofoliul actual și perspectivele sectorului construcțiilor, oferă detalii în continuare Cristian Erbașu, CEO al Construcții Erbașu.
- Ce așteptări aveți de la anul 2026, având în vedere contextul economic și fiscal provocator, dar și tensiunile geopolitice regionale?
- Din păcate, starea de impredictibilitate caracteristică anului 2025, provocată de instabilitatea politico-economică internă, va fi amplificată în 2026 de evoluțiile din planul politic internațional și de tensiunile tot mai accentuate la nivel mondial. Războiul din Ucraina durează deja de peste patru ani, iar actorii politici și economici au reușit, într-o anumită măsură, să stabilizeze impactul acestuia asupra țărilor din regiune. În schimb, războiul din Asia Mică poate avea un efect mult mai mare asupra economiilor europene decât cel din Ucraina. Scumpirea combustibilului va duce automat la creșteri de prețuri în lanț, care ar putea genera o inflație mai mare în 2026 decât în 2025, an care a fost deja marcat de un nivel foarte ridicat al acesteia.
- Ce impact ar putea avea acest context asupra dobânzilor și asupra climatului investițional?
- Dacă speram că dobânzile vor scădea în acest an, războiul din Orientul Mijlociu ar putea împiedica acest lucru. În ceea ce privește evoluția pieței construcțiilor în 2026, având în vedere proiectele care se derulează în această perioadă, cel mai probabil 2026 va avea un nivel similar cu cel din 2025. Însă, în contextul finalizării PNRR, ultimul trimestru ar putea aduce o reducere a activității investiționale. Totuși, acest lucru poate fi preîntâmpinat dacă celelalte planuri de investiții existente vor funcționa și dacă noile programe vor demara la timp. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că ritmul real al pieței va depinde nu doar de existența finanțărilor, ci și de capacitatea administrativă de a le transforma rapid în proiecte mature, licitate și puse efectiv în execuție. Orice întârziere în acest lanț va produce inevitabil sincope în activitatea companiilor de construcții. De asemenea, cred că presiunea pe costuri va rămâne ridicată, atât în zona materialelor, cât și în cea a forței de muncă, ceea ce va face ca 2026 să fie, cel mai probabil, un an stabil ca volum, dar mult mai dificil din punct de vedere al echilibrului economic.
Autostrada Transilvania - Suplacu de Barcău-Chiribiș
- Ce presiuni anticipați în zona costurilor?
- Cred că, spre deosebire de anul 2025, atât costurile cu materialele, cât și cele cu manopera se vor majora semnificativ, cu mai mult de 10%, cât au crescut anul trecut. Această presiune se va resimți direct în structura bugetelor de execuție și va pune o presiune suplimentară pe capacitatea companiilor de a-și menține marjele și termenele asumate. În plus, volatilitatea acestor costuri va face planificarea tot mai dificilă, mai ales în cazul proiectelor de durată.
- La ce proiecte lucrați în această perioadă și ce dimensiune are portofoliul actual al companiei?
- În acest moment avem aproximativ 150 de proiecte, de la cele mai mici, de 10-15 milioane de lei, până la lucrări foarte mari, de peste un miliard de lei. Portofoliul depășește, în prezent, valoarea de 4 miliarde euro, însă preconizăm că vom mai semna contracte noi și că vom ajunge în curând la nivelul de aproximativ 5 miliarde euro. Lucrările vor trebui executate în următorii 5-6 ani.
La momentul actual, lucrăm la o serie de proiecte importante de infrastructură și construcții publice. Printre acestea se numără lotul Suplacu de
Barcău - Chiribiș, parte a Autostrăzii Transilvania, precum și Spitalul Regional de Urgență Craiova, proiect realizat în asociere cu alți trei mari constructori români. De asemenea, suntem implicați în proiecte majore de infrastructură urbană, precum refacerea Planșeului Unirii din Capitală, dar și lucrări de reabilitare și restaurare, cum este cel al Universității din București, cea mai mare clădire monument istoric din România. În paralel, lucrăm și la obiective din zona infrastructurii sportive, cum este stadionul din Pitești, dar și la multe altele în domeniul sănătății, educației și infrastructurii. Diversitatea acestor proiecte reflectă dimensiunea și complexitatea portofoliului nostru actual.
- Ce evoluție a avut cifra de afaceri a companiei în 2025 și care sunt estimările pentru exercițiul financiar în curs?
- În 2025, cifra de afaceri a companiei a depășit 3 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 30% față de anul anterior. Pentru 2026 estimăm o continuare a trendului ascendent, cu o creștere de aproximativ 10-15%.
- V-ați extins și în sectorul de infrastructură. Ce ne puteți spune despre această activitate?
- Am obținut primul contract în infrastructura mare în urmă cu doi ani, iar în 2026 îl vom finaliza cu succes. În acest an vom începe un alt proiect important și sperăm să semnăm și alte contracte în acest domeniu. Putem spune că avem o capacitate semnificativă de a lucra în infrastructură - specialiști, utilaje, tehnologie, baze de producție, cariere de piatră și alte resurse - pe care am demonstrat-o deja și pe care dorim să o valorificăm în continuare. Un pas important în această direcție este faptul că, împreună cu alți doi asociați români, am semnat în urmă cu aproximativ două luni cel mai mare proiect de infrastructură din portofoliul nostru - lotul 2 al liniei de metrou M4 din București, un proiect în valoare de peste un miliard de euro. Dacă până acum proiectele din zona de infrastructură reprezentau aproximativ 15% din cifra noastră de afaceri, estimăm că în perioada următoare această pondere să depășească 25%, pe fondul implicării în proiecte majore și al dezvoltării unor parteneriate solide pentru investiții de infrastructură.
Planșeul Unirii - București
- Ce rol au inovația și digitalizarea în transformarea companiei și a modului de lucru?
- Importanța inovației și digitalizării a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, acestea devenind direcții strategice pentru dezvoltarea grupului nostru. În prezent, investim aproximativ 3 milioane de euro în procesele de digitalizare la nivelul companiilor din grup. Nu mai vorbim doar despre instrumente de eficientizare punctuală, ci despre o transformare mai amplă a modului în care planificăm, urmărim și coordonăm activitatea. Obiectivul nostru este să creștem controlul asupra proceselor, să reducem timpii de reacție și să avem o capacitate mai bună de integrare a informației la nivelul întregului grup.
- Cum este structurat în prezent grupul Erbașu și ce pondere are activitatea de construcții?
- Actualmente, grupul nostru reunește 27 de companii care activează în domenii precum construcții, producția de materiale specifice, agricultură, industrie alimentară, turism, mediu și sănătate, însă activitatea de construcții reprezintă aproximativ 80% din businessul total. Deși estimăm o creștere semnificativă a activității din acest sector în anii următori, ne propunem ca și celelalte domenii din cadrul grupului să se dezvolte într-un ritm similar. În acest context, una dintre companiile din grup este dedicată inovării și digitalizării. Începând cu anul 2022, aceasta are ca obiectiv principal implementarea celor mai noi tehnologii digitale, dar și dezvoltarea unor soluții proprii adaptate nevoilor grupului nostru de firme.
- Cum definiți stilul propriu de leadership?
- Deși companiile din grup au crescut semnificativ în ultimii ani, iar activitatea noastră s-a restructurat și proceduralizat tot mai mult, spiritul de companie de familie a rămas același ca acum 10 ani. Deciziile se iau în continuare rapid, iar factorul uman rămâne cea mai importantă resursă a companiilor noastre. Cred că, într-un domeniu precum construcțiile, leadershipul trebuie să se bazeze pe profesionalism, responsabilitate și capacitatea de a lua decizii într-un mediu dinamic. Este posibil ca tehnologia, digitalizarea și robotizarea să aducă schimbări importante în modul de lucru, însă îmi doresc ca leadershipul să rămână în continuare ancorat în profesionalismul și experiența managerilor noștri.
Univesitatea din București
- Compania Construcții Erbașu a aniversat 35 de ani de activitate anul trecut. Care sunt cele mai importante repere ale acestei evoluții?
- Cele mai importante momente din evoluția companiei noastre fanion, Construcții Erbașu, au fost perioadele de criză majoră prin care am trecut de-a lungul timpului. Deși au fost momente dificile, modul în care am reușit să le gestionăm a contribuit la consolidarea companiei pe termen lung. Printre cele mai relevante repere se numără anul 2004, momentul schimbării de generație în conducerea companiei, anul 2009, marcat de criza financiară globală, precum și perioada 2020-2022, caracterizată de izbucnirea pandemiei, urmată de declanșarea războiului din Ucraina și de criza energetică. Sunt perioade care au pus la încercare întregul sector al construcțiilor, însă am reușit să le depășim cu succes, la fel ca multe alte companii românești din domeniu, iar aceste experiențe au contribuit la consolidarea poziției noastre pe piață.
- Ce proiecte aveți în derulare sau în plan pentru viitor care pot deveni noi repere în istoria companiei?
- De-a lungul timpului ne-am concentrat pe mai multe tipuri de proiecte, iar structura portofoliului nostru a variat de la o perioadă la alta. În prezent avem experiență în aproape întreaga paletă de lucrări: infrastructură sportivă, infrastructură de sănătate, proiecte de eficiență energetică a clădirilor, proiecte de mediu, infrastructură mare, precum și reabilitarea clădirilor monument. Ne dorim să păstrăm această diversitate a portofoliului și în viitor, însă este evident că ne vom concentra tot mai mult pe proiecte de anvergură, care pot deveni repere importante atât pentru companie, cât și pentru dezvoltarea infrastructurii din România.
Autostrada Transilvania - Suplacu de Barcău-Chiribiș
- Cum vedeți viitorul sectorului construcțiilor în România?
- Construcțiile vor rămâne un sector vital al economiei noastre. Este adevărat că structura companiilor se va modifica în funcție de dimensiunea lor și de adaptabilitatea la noile tehnologii, la digitalizare și robotizare. Toate aceste evoluții vor influența în mod pozitiv capacitatea de execuție și realizarea lucrărilor la standarde de calitate din ce în ce mai ridicate, atât în viitorul apropiat, cât și pe termen lung. În același timp, vom continua să resimțim dificultăți în ceea ce privește numărul de specialiști, mai ales în zona de execuție a lucrărilor, care reprezintă adesea etapa cea mai dificilă în realizarea unei investiții.
