În analiza industriei construcțiilor, indicatorii care atrag cel mai frecvent atenția sunt reprezentați de volumul producției, ritmul lucrărilor sau dinamica pieței imobiliare. Profitabilitatea sectorului este discutată mai rar, deși reprezintă un element esențial pentru înțelegerea solidității economice a companiilor din industrie. O analiză realizată de ING Research asupra pieței europene arată că marjele de profit ale constructorilor au rămas surprinzător de stabile pe termen lung și ar putea chiar să se îmbunătățească în anii următori.
Datele complete privind marjele totale de profit din sectorul construcțiilor europene sunt limitate. Din acest motiv, economiștii folosesc frecvent excedentul brut de exploatare ca indicator aproximativ al profitabilității. Acesta reprezintă valoarea adăugată care rămâne după ce companiile plătesc salariile și costurile intermediare, cum ar fi materialele și serviciile subcontractate.
Analiza datelor disponibile arată că acest indicator s-a menținut relativ stabil în ultimii cincisprezece ani. În pofida fluctuațiilor economice, a schimbărilor de ciclu și a creșterii costurilor de producție, profitabilitatea sectorului nu s-a deteriorat semnificativ. Singura abatere importantă a avut loc în 2022, în timpul crizei energetice, când creșterea rapidă a costurilor energiei și materialelor a afectat temporar marjele constructorilor.
Constructorii au reușit să transfere costurile către clienți
Un element esențial care explică această stabilitate este capacitatea antreprenorilor de a transfera o parte importantă din creșterea costurilor către prețurile finale ale proiectelor.Datele din sectorul rezidențial ilustrează bine această evoluție. Începând cu anul 2015, costurile materialelor de construcții și salariile din sector au crescut cu peste 40% în Europa. În mod normal, o astfel de evoluție ar fi trebuit să erodeze semnificativ profitabilitatea companiilor. Totuși, în aceeași perioadă, prețurile locuințelor noi au crescut într-un ritm și mai rapid decât costurile de producție. Astfel, constructorii au reușit nu doar să compenseze creșterea cheltuielilor, ci și să își mențină sau chiar să îmbunătățească ușor marjele.
Acest mecanism de transmitere a costurilor este caracteristic unei industrii cu marje tradițional reduse. În construcții, diferența dintre profit și pierdere poate fi foarte mică, iar companiile sunt obligate să reflecte rapid creșterea costurilor în prețurile contractelor pentru a evita proiectele neprofitabile.
Dispariția capacității excendentare schimbă echilibrul pieței
Un alt factor structural care a modificat condițiile de profitabilitate este evoluția capacității de producție din sector.
În anii care au urmat crizei financiare globale, piața construcțiilor din Europa era caracterizată de supracapacitate. Existau prea multe companii pentru nivelul cererii, iar concurența puternică limita posibilitatea creșterii prețurilorÎn ultimul deceniu însă, această situație s-a schimbat treptat. În multe piețe europene, supracapacitatea a dispărut și a fost înlocuită de un deficit de resurse, în special de forță de muncă. Lipsa personalului calificat a devenit una dintre principalele constrângeri ale industriei.
Datele statistice arată că, la începutul anului 2026, aproximativ 27% dintre companiile de construcții din Uniunea Europeană declarau că nivelul activității lor este limitat de lipsa angajaților. Într-un astfel de context, concurența dintre firme se reduce, iar antreprenorii au o poziție mai puternică în negocierile comerciale. Această schimbare le permite să majoreze mai ușor prețurile proiectelor și să își protejeze marjele.
Motivele pentru care marjele nu au crescut încă semnificativ
În ciuda acestor condiții aparent favorabile, profitabilitatea sectorului construcțiilor nu a crescut spectaculos la nivelul întregii industrii. Analiza ING Research identifică mai multe motive pentru această evoluție.
În primul rând, creșterea puterii de stabilire a prețurilor a fost compensată de majorarea costurilor materialelor și energiei. Chiar dacă antreprenorii au reușit să transfere o parte din aceste costuri către clienți, presiunea asupra costurilor a rămas ridicată.
În al doilea rând, piața construcțiilor este extrem de fragmentată. Chiar și în condiții de deficit de capacitate, concurența dintre companii rămâne intensă, ceea ce limitează posibilitatea unei extinderi semnificative a marjelor.
În al treilea rând, numeroși beneficiari ai proiectelor de construcții sunt reprezentați de instituții publice. Autoritățile locale și centrale operează de regulă cu bugete fixe pentru infrastructură și proiecte imobiliare. Atunci când costurile cresc, numărul proiectelor care pot fi finanțate scade, ceea ce reduce volumul total al activității și exercită presiune asupra profitabilității sectorului.
Diferențe importante între țările europene
Nivelul deficitului de capacitate nu este uniform în toate statele europene. În unele piețe, precum Portugalia sau Olanda, deficitul de resurse este pronunțat. În aceste țări, companiile încearcă să majoreze prețurile proiectelor pentru a compensa costurile în creștere.
În alte piețe însă, situația este diferită. În Finlanda sau Spania există încă elemente de capacitate excendentară, ceea ce determină o presiune descendentă asupra prețurilor.
Această diferență explică de ce evoluția prețurilor și a marjelor variază semnificativ de la o țară la alta. De asemenea, costurile de producție nu au crescut uniform în Europa. În ultimul deceniu, costurile de intrare pentru constructorii olandezi au crescut cu aproximativ 44%, în timp ce în Finlanda majorarea a fost de aproximativ 23%. În mod natural, constructorii din țările cu creșteri mai mari ale costurilor sunt obligați să majoreze mai agresiv prețurile pentru a rămâne profitabili.
Companiile mari își îmbunătățesc treptat profitabilitatea
Evoluția marjelor este mai clar vizibilă în cazul marilor grupuri europene de construcții. Analiza rezultatelor financiare ale aproximativ treizeci de companii mari arată că marja EBITDA medie a crescut de la 5,9% în 2018 la aproximativ 7,1% în 2024.
Datele preliminare sugerează că această tendință a continuat și în 2025. Mai multe companii importante din industrie au raportat o îmbunătățire a marjelor de profit.
Această evoluție este rezultatul unor schimbări strategice importante. În primul rând, marile companii au devenit mult mai prudente în selecția proiectelor. Antreprenori majori menționează în mod explicit în rapoartele anuale că evită proiectele cu un risc aferent ridicat.
În al doilea rând, multe companii refuză contractele foarte mari cu preț fix, deoarece acestea pot genera pierderi considerabile în cazul creșterii costurilor materialelor sau al întârzierilor de execuție.
În al treilea rând, companiile mari investesc tot mai mult în digitalizare și industrializarea proceselor de construcție. Utilizarea tehnologiilor digitale, a prefabricării și a proceselor standardizate permite reducerea costurilor și creșterea eficienței. Datorită resurselor financiare și dimensiunii lor, marile grupuri sunt mai bine poziționate pentru a implementa aceste strategii decât companiile mici.
Marjele nu au revenit încă la nivelurile din trecut
Chiar dacă profitabilitatea a început să se îmbunătățească, marjele constructorilor nu au revenit încă la nivelurile înregistrate înainte de criza financiară globală.
Una dintre explicații este creșterea structurală a costurilor de producție. În ultimii ani, prețurile materialelor de construcții au crescut semnificativ, în special în perioada crizei energetice, deoarece producția multor materiale – ciment, oțel sau sticlă – este foarte intensă din punct de vedere energetic.
În plus, volumul total al activității de construcții rămâne sub nivelurile înregistrate în perioada 2008–2012. Atunci când producția este mai redusă, companiile întâmpină dificultăți în acoperirea costurilor fixe anuale, ceea ce limitează marjele.
Perspective de îmbunătățire a profitabilității
În ansamblu, analiza ING Research indică perspective moderate de îmbunătățire a marjelor în sectorul construcțiilor europene.
În ultimii doi ani, companiile din industrie au devenit mai optimiste în privința evoluției profitabilității. Chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creșteri ale prețurilor energiei, economiștii nu se așteaptă la șocuri comparabile cu cele din perioada 2022–2023, când criza energetică a provocat creșteri extreme ale costurilor materialelor de construcții.
În același timp, este de așteptat ca volumul activității de construcții să crească treptat. O cerere mai mare, combinată cu deficitul de capacitate din industrie, ar putea permite companiilor să majoreze prețurile proiectelor și să își îmbunătățească marjele.
Deficitul de resurse oferă, de asemenea, antreprenorilor mai multă libertate în selecția lucrărilor. Companiile pot refuza proiectele riscante sau cu marje foarte reduse și se pot concentra pe contracte mai profitabile.
În aceste condiții, sectorul construcțiilor europene ar putea intra într-o etapă de creștere graduală a profitabilității în anii următori, chiar dacă această evoluție va fi probabil lentă și dependentă de evoluția costurilor energetice și a pieței muncii.
