Piața construcțiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei acute de predictibilitate în derularea investițiilor. Tot mai multe proiecte sunt suspendate sau amânate, plățile sunt întârziate, iar activitatea pe șantiere încetinește vizibil conturând riscul unui efect negativ în lanț asupra întregii economii naționale.
În absenta unor măsuri urgente și ferme din partea Guvernului, sectorul construcțiilor - unul din principalele motoare de creștere în România ( 8-9% din PIB în 2025, cea mai ridicată pondere din UE) - riscă să intre într-un blocaj sistemic, cu consecințe negative directe asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a zeci de mii de locuri de muncă.
Explozia costurilor cu combusitibili cauzată de războiul din Golful Persic poate genera doar ea un nou blocaj în domeniul construcțiilor (similar celor cauzate de pandemia de covid și războiul din Ucraina) dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale.
ARACO avertizează ca fereastra de intervenție decizională este limitată în timp, iar întârzierea deciziilor politice va amplifica acut costurile economico-sociale. De aceea, ARACO propune adoptarea urgență a următoarelor măsuri care sa restabilească predictibilitatea financiară și continuitatea investițiilor în absența cărora sectorul riscă să se gripeze.
Pact fiscal de stabilitate pentru sectorul construcțiilor
Potrivit ARACO, este necesară adoptarea unui pact fiscal pe minimum 5 ani pentru sectorul construcțiilor, care să garanteze stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitatea legislativă.
"Investițiile majore în infrastructurile rutiere, feroviare, de mediu, energetice, de sănătate, infrastructura duală sau critică etc. nu pot fi planificate corespunzător într-un sistem fiscal care este schimbat frecvent. Considerăm urgentă instituirea unor mecanisme de compensare și bugetare curentă, pe parcursul sistării, ale revendicărilor antreprenorilor plecând de la impactul negativ al suspendării contractelor de lucrări de investiții publice care să soluționeze aspectele următoare:
• Cuantificarea și plata periodică a costurilor justificate suportate de către antreprenori pe perioada suspendării lucrărilor;
• Reglementarea resurselor financiare necesare pentru plata acestor costuri;
• Corelarea prelungirii termenelor contractuale cu durata suspendării și cu efectele reale asupra planificării acestora (remobilizare);
• Instituirea unor mecanisme contractuale clare privind gestionarea suspendării lucrărilor și compensarea costurilor inevitabile;
• Acceptarea schimbării personalului cheie de către Autoritățile Contractante, fără penalizări;
• Promovarea unor practici contractuale echilibrate, care să asigure respectarea principiilor bunei-credințe și echilibrului contractual;
• Reglementarea clară a transferului riscului lucrărilor la beneficiari în cazul în care aceștia nu întreprind măsurile necesare conservării și punerii lucrărilor în siguranță", au transmis reprezentanții ARACO.
Cât timp toate aceste aspecte nu sunt soluționate într-o manieră practică și urgentă chiar în perioada de sistare, există un risc major ca antreprenorii să rezilieze contractele și să părăsească șantierele. Potrivit constructorilor, conservarea lucrărilor, refacerea proiectelor, reluarea procedurilor de atribuire, reluarea lucrărilor ulterior executări lucrărilor de remediere a degradărilor cauzate de sistare, plata de daune interese de către beneficiari se vor dovedi costuri majore inutile care ar putea fi evitate prin asumarea urgentă de către Guvern și beneficiarii publici a efectelor sistării și executarea obligațiilor care le revin în baza contractelor și a legii.
Denunțările unilaterale de contracte: ARACO atrage atenția că acestea reprezintă o reacție legitimă și previzibilă a constructorilor la suspendarea nejustificată a finanțării de către beneficiari, generând blocaje majore (conservare a șantierelor, pierderea forței de muncă, riscul devalorizării GBE și amenințarea cu pierderea definitivă a fondurilor europene).
Plata la timp a lucrărilor publice: Introducerea și respectarea unei obligații legale de plată a lucrărilor executate în maximum 60 de zile precum și implementarea de penalități automate pentru întârzieri din perspectiva evitării blocajelor de cash-flow în sector.
Consolidarea mecanismului de ajustare dinamică a prețurilor: Actualizarea mecanismului de ajustare a contractelor publice în funcție de evoluția prețurilor materialelor și de inflație pentru a preveni executarea lucrărilor în pierdere pe fondul dinamicii sălbatice a prețurilor la resursele energetice și materiale de bază precum și al controalelor Curții de Conturi.
Program național de investiții pe 10 ani: Promovarea/ publicarea unui Program Național de Investiții pe capitole de proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, duala, critica, de mediu, energetica, de sănătate etc pe următorii 10 ani. Acest program ar genera predictibilitate și ar permite companiilor să investească în utilaje, personal și tehnologii, iar băncilor să finanțeze mai ușor proiectele.
Reformarea sistemului de achiziții publice: Eliminarea criteriului "cel mai mic preț" ca factor dominant în licitații și introducerea unor criterii bazate pe costul pe ciclul de viață, calitate și - mai ales - experiența tehnică reală a celor care vor executa efectiv contractul, fără a mai permite "cumpararea de eligibilitate".
Program național de calificare în construcții: Lansarea unui program național pentru formarea a cel puțin 100.000 de muncitori calificați până în 2030, prin extinderea învățământului profesional dual și prin stimulente fiscale pentru firmele care oferă formare profesională.
Simplificarea autorizațiilor de construire: Stabilirea unui termen maxim legal de 90 de zile pentru emiterea autorizațiilor de construire și digitalizarea completă a procesului administrativ.
Accelerarea proiectelor finanțate din PNRR: Deblocarea și accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru a evita pierderea fondurilor și pentru a stimula dezvoltarea economică.
Redimensionarea cuantumului GBE (Garanția de bună execuție) la 3-5%: Utilizarea cuantumului actual de max 10% care a devenit cutumială în România este exagerată și nenecesară, având în vedere cuantumurile practicate în statele membre UE dezvoltate și faptul că în ultimii 10 ani, doar 4-8% din valoarea totală a GBE constituită a fost consumată pentru reparații/ defecțiuni. ARACO consideră necesară, astfel, eliminarea din HG nr. 375/2022 a prevederilor privind documentele constatatoare intermediare.
În contextul în care procesul inițiat de ARACO și ARIC pentru anularea în fața instanțelor naționale a prevederilor HG 375/2022 privind documentele constatatoare intermediare se prelungește nejustificat, iar aceste prevederi contravin legislației europene, ARACO analizează cu atenție posibilitatea sesizării Comisiei Europene cu declanșarea procedurii de infringement, care rămane o opțiune potențială în viitorul proxim.
Totodată, ARACO recomandă promovarea unui demers legislativ pentru reglementarea riscului variației costurilor și în contractele de antrepriza cu finanțare privată. În contractele din sectorul privat riscurile sunt concentrate în mod disproportionat asupra antreprenorilor. Mecanismele existente sunt insuficiente pentru a corecta acest dezechilibru, impreviziunea prevăzută în Codul civil operând ca remediu judiciar excepțional și fiind frecvent înlăturată prin clauze impuse de beneficiari iar intervenția judiciară are caracter tardiv, consecințele economice și sociale ale dezechilibrului fiind extrem de greu de corectat sau evitat.
Program național de locuințe accesibile: Inițierea și promovarea unui Program național de construire de locuințe accesibile pentru tineri și profesioniști esențiali, cu finanțare publica sau cu parteneriate public-private și modele inspirate din state europene dezvoltate.
Apel la consolidarea structurilor patronale și profesionale: În contextul blocajelor tot mai frecvente și a unei impredictibilitati accentuate, ARACO solicită tuturor societăților de construcții sau cu activități complementare să se implice activ în consolidarea structurilor patronale pentru a întări capacitatea sectorului să răspundă eficient riscurilor economico-sociale și dinamicii legislative sau de reglementare cu care ne confruntăm.
ARACO rămâne deschisă dialogului și oferă experiența și expertiza membrilor săi pentru soluții sustenabile oferite sectorului de construcții și economiei naționale. Asociația solicită Guvernului să trateze sectorul construcțiilor ca domeniu strategic și ca prioritate națională și nu ca variabilă de ajustare bugetară!
