Anul 2026 se conturează ca un moment de cotitură pentru arhitectura românească. Potrivit arhitecților, dincolo de estetica proiectelor, piața a început să privilegieze coerența, sustenabilitatea și capacitatea clădirilor de a funcționa eficient pe termen lung. De la sectorul public, aflat sub presiunea reglementărilor europene, până la investițiile private, încă reticente în fața schimbării, profesioniștii simt schimbarea de paradigmă și o descriu ca pe o etapă de maturizare profesională.
Pentru arh. Andrei Lefter, Managing Partner și fondator al DRS-Architects, proiectele viitorului trebuie să fie responsabile, nu doar din perspectiva costurilor, ci și a soluțiilor tehnice și energetice care pot transforma o clădire într-un produs relevant pe piață. "Vor conta designul responsabil - cu costuri optimizate și soluții eficiente energetic, nu doar estetice - proiectele comerciale aflate între reinventare și extindere, alături de digitalizarea accelerată și folosirea instrumentelor AI, atât în coordonare, cât și în execuție", subliniază Andrei Lefter. Arhitectul precizează că "piața este în creștere, iar calitatea arhitecturii este din ce în ce mai importantă. De la un diferențiator bazat doar pe buget, trecem la o piață în care există o preocupare tot mai mare pentru calitate. Suntem într-un moment interesant, când există cerere și avem din ce în ce mai multe unelte pentru a ne elibera de stresul inerent ce apare în procesul de proiectare și pentru a ne concentra pe creativitate".
Un alt val de transformare vine din zona instituțională. Arh. Emanuel Vișan, fondator și Managing Partner al Quadratum Architecture, observă un progres important în modul în care statul pregătește, definește și gestionează proiectele. "Începem să vedem documentații pregătite mai atent, cu cerințe mai clare și cu o înțelegere reală a complexității proiectelor", subliniază arhitectul.
Totuși, lucrurile sunt departe de a fi uniforme. Licitațiile cu documentații slabe rămân prezente, iar uneori arhitecții "nu au ce licita", proiectele existând doar formal, nu și tehnic. Există însă speranță, alimentată de "exemple foarte bune", care demonstrează că investițiile publice pot fi gestionate responsabil și profesionist.
"În ceea ce privește tendințele, România funcționează încă în două ritmuri. În zona publică, reglementările europene sunt deja înțelese ca parte a traseului obligatoriu: eficiență energetică, emisii reduse, circularitate, calitatea microclimatului interior. Sunt asumate ca etapă necesară pentru ca un proiect să poată continua, nu ca o dificultate în plus. În zona privată, lucrurile se mișcă mai lent. Mulți clienți văd în continuare aceste cerințe ca pe un efort suplimentar, nu ca pe o investiție în confort și în costuri de operare mai mici. Dar ritmul european este ferm, iar standardele adoptate în proiectele publice vor ajunge să influențeze și investițiile private, pur și simplu pentru că logica economică o cere", a precizat arh. Emanuel Vișan.
În materie de proiectare, tendințele sunt deja cristalizate. Clădirile trebuie să consume mai puțin, să fie eficiente și rezistente, să integreze natură, lumină și aer de calitate, dar și să fie capabile să evolueze. "Arhitectura nu mai este evaluată doar la nivel de concept, ci se pune accent pe modul în care funcționează în timp, pe calitatea aerului, pe lumină, pe flexibilitate și pe capacitatea clădirii de a se adapta", afirmă Emanuel Vișan.
Profesia de arhitect se maturizează - de la desen tehnic la strategie
În ansamblu, 2026 marchează o schimbare de rol pentru arhitecți. Proiectarea devine un proces strategic, interdisciplinar, orientat spre performanța pe termen lung, nu doar un set de planșe sau randări spectaculoase. Beneficiarii care înțeleg această schimbare "vor avea proiecte mai coerente și mai pregătite pentru realitatea următorilor ani". Restul, inevitabil, "vor fi împinși, mai devreme sau mai târziu, să se alinieze", potrivit arh. Emanuel Vișan.
Arhitectura românească intră, astfel, în 2026 aflată între două forțe complementare: cererea pentru calitate în creștere și nevoia de standardizare, tehnologie și sustenabilitate. Dacă în trecut competiția era dictată de bugete, acum diferențierea se face prin calitate, performanță tehnică și responsabilitate. Iar tehnologia - cu AI în prim-plan - promite să redefinească modul în care profesioniștii își gestionează munca. 2026 nu este doar un nou capitol, ci un test al maturității unei profesii puse, poate pentru prima dată, în fața unei revoluții simultane - profesionale, tehnologice și economice.
Sustenabilitate și digitalizare, standardele care reconfigurează întregul parcurs al proiectelor
Transformările accelerate din sectorul construcțiilor și al proiectării tehnice arată că sustenabilitatea nu mai este un deziderat sau un instrument de marketing, ci un standard care reconfigurează întregul parcurs al proiectelor. De la selecția materialelor și analiza ciclului de viață, până la utilizarea tehnologiilor avansate și modelarea impactului climatic, industria trece printr-o restructurare profundă, în care reziliența devine un reper obligatoriu.
"Proiectarea evoluează rapid către standarde tot mai ridicate de performanță", subliniază Mădălina Găinușă, director comercial al ADURO. Integrarea principiilor nZEB, soluțiile pasive și utilizarea materialelor cu amprentă de carbon redusă conturează deja noua normalitate tehnică. Digitalizarea completă, prin BIM, simulări energetice și modelări parametrice, schimbă modul în care sunt concepute proiectele, reducând erorile și anticipând performanța clădirilor înainte de execuție. În acest context, sustenabilitatea și digitalizarea devin nu doar o opțiuni, ci cerințe obligatorii, iar reziliența climatică "un criteriu tehnic central, nu doar un element de conformitate".
Schimbarea de paradigmă în proiectare este observată și de Alexandru Fulga, CEO al CDS. "Sustenabilitatea a devenit un criteriu important în definirea calității proiectului, cu accent pe reducerea amprentei de carbon, utilizarea materialelor ecologice și eficiența energetică pe întreg ciclul de viață al construcției. Tot mai multe proiecte sunt concepute pentru a respecta standardele de certificare verde și pentru a integra soluții de conservare a resurselor și protecție a mediului, în acord cu obiectivele europene privind tranziția climatică", a precizat managerul.
Această schimbare conceptuală este surprinsă și de Virgil Profeanu, fondatorul VEGO Holdings, care observă o reconfigurare a paradigmei: dincolo de estetica și funcționalitatea clădirilor, proiectele sunt privite astăzi prin prisma performanței energetice, a costului pe ciclul de viață și a impactului de mediu.
Pe lângă acestea, reziliența climatică devine prioritară în mobilitate urbană, regenerare și infrastructură. Clădirile și infrastructura trebuie proiectate, astfel, pentru a face față fenomenelor meteorologice extreme și variațiilor climatice tot mai imprevizibile. Aceasta presupune adoptarea unor soluții flexibile, precum gestionarea inteligentă a apei, sisteme pasive de ventilare și răcire, materiale performante și planuri de întreținere pe termen lung. Fenomene precum insula de căldură, ploi torențiale sau drenaj urban impun soluții integrate, iar rolul consultantului tehnic se extinde către legătură între normative, finanțator și utilizatorul final. "Reziliența climatică nu mai reprezintă un capitol decorativ, ci devine centrală în proiecte de mobilitate, reamenajări urbane, spații verzi și regenerare urbană, având în vedere efectele de insulă de căldură, ploi torențiale, drenaj și biodiversitatea urbană. Rolul consultantului tehnic se transformă în cel de legătură între normative, finanțator și utilizatorul final, fiind esențial să explice în mod transparent cum se ajunge de la o cerință stipulată în ghid la o soluție concretă, implementată pe șantier", a explicat Virgil Profeanu.
Digitalizarea susține decisiv aceste transformări. BIM, simulările energetice și instrumentele de analiză a performanței permit proiectanților să testeze, să compare și să optimizeze soluțiile pentru durabilitate și eficiență. În același timp, inteligența artificială începe să fie utilizată tot mai des în fazele de analiză și proiectare, pentru a identifica variante sustenabile din perspectiva costurilor și a impactului de mediu. "România se aliniază treptat tendințelor europene, pe măsură ce tot mai multe proiecte pun accent pe sustenabilitate, eficiență energetică și integrarea tehnologiilor digitale. Proiectanții își consolidează rolul prin adoptarea unor practici moderne și prin livrarea unor soluții adaptate cerințelor climatice și tehnice actuale. Este o evoluție care confirmă maturizarea pieței și o orientare tot mai fermă către un mediu construit responsabil și durabil", a precizat Alexandru Fulga.
Materiale și tehnologii adaptate pentru un viitor mai sigur și sustenabil
În ceea ce privește materialele pentru construcțiile reziliente ale viitorului, Mădălina Găinușă, reprezentanta ADURO, le sintetizează ca fiind "durabile, eficiente energetic și trasabile", remarcând expansiunea soluțiilor prefabricate, a materialelor compozite și a tehnologiilor de șantier bazate pe digital twin. Această evoluție tehnologică este confirmată și de Alexandru Fulga, CEO al CDS, care observă că materialele moderne permit realizarea unor construcții "cu impact redus asupra mediului, eficiente energetic și adaptate provocărilor climatice". În plus, tehnologiile digitale oferă capacitatea de optimizare timpurie, reducând atât costurile, cât și timpii de execuție. Virgil Profeanu, fondatorul VEGO, dă câteva exemple, precum fațadele ventilate, ferestrele performante, soluțiile de umbrire adaptivă, pompele de căldură, sistemele hibride, BMS/BACS și materialele cu amprentă redusă, precum betoanele cu conținut redus de clinker sau bio-materiale. Toate acestea, integrate într-o strategie de analiză pe durata de viață, pot transforma radical performanța proiectelor.
Rolul proiectanților și consultanților devine esențial în această tranziție, aceștia fiind cei care filtrează soluțiile, evaluează scenarii, gestionează costuri și traduc obiectivele tehnice într-un limbaj operațional accesibil beneficiarilor. "Compararea riguroasă a opțiunilor, pe baza datelor și scenariilor pe durata de viață, este crucială", explică Virgil Profeanu. În paralel, educarea beneficiarilor devine un proces indispensabil, cu impact direct asupra deciziilor investiționale.
Alexandru Fulga punctează aceeași idee. "În această tranziție, rolul proiectanților și consultanților este esențial. Ei sunt cei care ghidează integrarea soluțiilor inovatoare, evaluează materialele în funcție de specificul fiecărui proiect și asigură o coerență între cerințele tehnice, obiectivele de sustenabilitate și constrângerile bugetare. Prin expertiza lor, aceștia facilitează adoptarea tehnologiilor avansate, contribuie la un proces decizional mai informat și se asigură că proiectele sunt nu doar conforme standardelor actuale, ci pregătite pentru provocările viitorului. Într-o piață în care contează tot mai mult eficiența energetică, reducerea amprentei de carbon și adaptarea la schimbările climatice, proiectanții sunt cei care pot duce construcțiile în direcția potrivită, către un mediu construit durabil, sigur și competitiv", subliniază reprezentantul CDS.
Dacă analiza climatică și modelarea sunt tot mai prezente în România, monitorizarea rămâne, însă, slab utilizată. Mariana Garștea, președinta Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), atrage atenția că discuția despre reziliență "este tratată fragmentar", iar studiile de impact climatic nu sunt corelate cu monitorizarea reală a comportamentului structurilor. Din perspectiva APMGS, monitorizarea reprezintă "singura sursă obiectivă de date care poate valida eficiența măsurilor de adaptare și poate fundamenta întreținerea preventivă". Fără acest mecanism, reziliența "rămâne o intenție, nu o dovadă".
Digitalizarea, sustenabilitatea și reziliența nu mai sunt simple opțiuni tehnice, ci indicatori de maturitate a pieței, iar integrarea lor în proiectare nu mai depinde doar de norme, ci de capacitatea profesioniștilor de a traduce soluțiile inovatoare în rezultate cuantificabile.
O analiză pe larg asupra evoluției pieței de construcții din România în 2025 și perspective pentru 2026 și până la finalul acestui deceniu poate fi lecturată în ediția Noiembrie-Decembrie 2025 a revistei Agenda Construcțiilor. Aceasta include și TOP 500 Antreprenori și Firme de Construcții, respectiv TOP 500 Firme de Inginerie, Arhitectură și Consultanță 2025, și este disponibilă gratuit pentru abonați. Click aici!
