Investițiile publice ajung la un nivel record în proiectul de buget pentru anul 2026, depășind pragul de 8% din Produsul Intern Brut (PIB). Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, valoarea totală a investițiilor programate pentru anul viitor se ridică la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu circa 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025. O mare parte a investițiilor publice planificate pentru 2026 va fi susținută din finanțări europene. Conform Ministerului Finanțelor, peste 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din totalul investițiilor, vor proveni din fonduri europene.
Bugetul alocat acestor fonduri este cu peste 40% mai mare față de anul anterior, când nivelul finanțărilor europene se situa la aproximativ 78 miliarde lei. Creșterea este explicată prin integrarea programelor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin utilizarea instrumentului european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.
Din totalul sumelor incluse în buget, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiecte finanțate prin SAFE, program prin care România ar putea beneficia până în 2030 de circa 16,2 miliarde euro.
Deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB
Proiectul bugetului general consolidat pentru 2026 este construit pe un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde lei. Nivelul deficitului ar urma să scadă gradual în anii următori, fiind proiectat la 5,1% din PIB în 2027. În același timp, veniturile bugetare totale sunt estimate la 736,5 miliarde lei, respectiv 36% din PIB, în creștere față de 34,7% din PIB în 2025. Cheltuielile totale ale statului ar urma să ajungă la 864,3 miliarde lei, reprezentând aproximativ 42,3% din PIB.
Proiectul de buget este construit pe un PIB estimat la circa 2.045 miliarde lei în 2026 și pe o creștere economică moderată, evaluată la aproximativ 1%.
Investițiile publice - motorul creșterii economice
Autoritățile susțin că majorarea investițiilor publice are rolul de a impulsiona dezvoltarea economică și de a susține proiecte strategice în domenii precum infrastructura de transport, energia, sănătatea, educația și dezvoltarea locală.
"Bugetul pentru 2026 este unul al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei. (...) Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Creșterea semnificativă a investițiilor publice este legată în special de accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene și de necesitatea continuării marilor programe de infrastructură și modernizare a economiei românești în următorii ani.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: buget de peste 8 miliarde euro în 2026
Proiectul de buget pentru anul 2026 al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) indică o accelerare a programului de investiții în infrastructura de transport, susținută atât din fonduri naționale, cât și din resurse europene. În total, investițiile planificate pentru anul viitor depășesc 8 miliarde euro, potrivit documentelor bugetare, cele mai importante surse de finanțare fiind Programul Transport 2021-2027 și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Numai prin Programul Transport sunt prevăzute alocări de circa 1,54 miliarde euro (din care 642 milioane euro fonduri europene și 898 milioane euro contribuție de la bugetul de stat) în 2026, în timp ce componenta de transport din PNRR ar urma să genereze investiții de aproximativ 3,1 miliarde euro. La acestea se adaugă finanțările planificate din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF - Transport). În cursul anului 2026 va fi lansat un ultim apel CEF (reflow) care va acoperi anvelopa de coeziune și anvelopa de mobilitate militară (Programul SAFE). Astfel, totalul contribuției CEF de care beneficiază România în cadrul se ridică la 1,14 miliarde euro. La acestea se adaugă o finanțare suplimentară de circa 2,36 miliarde euro din Fondul pentru Modernizare, dedicat exclusiv modernizării și decarbonizării sectorului transporturilor.
Principalele proiecte de investiții incluse în bugetul MTI
A. Program de construcție autostrăzi/ drumuri expres
I. Finalizarea obiectivelor aflate în prezent în execuție, respectiv:
- Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunile 2, 3, 4;
- Autostrada de Centură a Municipiului București, Sector Centura Nord;
- Autostrada Brașov - Târgu Mureș - Cluj – Oradea;
- Autostrada Focșani – Bacău, Loturile 2 si 3;
- Autostrada Bacău – Pașcani, Loturile 1, 2 si 3;
- Autostrada Lugoj - Deva;
- Autostrada Sibiu – Făgăraș, Tronson 1, 2, 3 si 4;
- Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț, Secțiunea I, Târgu Mureș - Miercurea Nirajului, Secțiunea
III, Leghin - Târgu Neamț;
- Pod peste Prut la Ungheni;
- Drum Expres Brăila – Galați;
- Drum Expres Arad – Oradea, Loturile 1, 2 și 3;
- Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar.
II. Finalizarea procedurilor de atribuire a contractelor pentru proiectare şi execuție lucrări lansate și demararea lucrărilor pentru următoarele obiective:
- Autostrada Craiova – Filiași si Drum Expres Filiași – Târgu Jiu;
- Autostrada Pașcani -Suceava, loturile 1 și 2;
- Autostrada Suceava – Siret, loturile 1 si 2;
- Autostrada Timișoara – Moravița, Tronson 1 și 2;
- Alternativa Techirghiol.
III. Finalizarea etapei de proiectare - faza elaborare Studiu de Fezabilitate/ Proiect Tehnic pentru
următoarele obiective:
- Autostrada Brașov – Făgăraș;
- Autostrada Baia Mare – Suceava, Loturile 1, 2 și 3;
- Drum Expres Constanța - Tulcea;
- Drum Expres Tișița – Albița;
- Drum Expres Brăila (Jijila) - Tulcea (Cataloi);
- Drum Expres Buzău-Brăila;
- Drum de mare viteza București – Alexandria;
- Drum de mare viteza Filiași-Drobeta-Turnu Severin;
- Drum de mare viteza Drobeta-Turnu Severin – Domasnea;
- Drum de mare viteza Domasnea - Caransebeș;
- Drum de mare viteza Caransebeș – Lugoj;
- Drum Expres București – Târgoviște;
- Drum expres Ploiești – Găești;
- Drum expres Baia Mare - Satu Mare;
- Drum expres Găneasa (DX 12) – Rm. Vâlcea – Tigveni (A1);
- Pod peste Dunăre, Giurgiu - Ruse II.
B. Programul de modernizare/ reabilitare drumuri naționale
I. Finalizarea obiectivelor aflate în execuție - ce însumează un număr de 321,57 km:
- Lărgire la 4 benzi DN 7 Bâldana și Titu – 21,4 km;
- DN 71, Bâldana - Târgoviște – Sinaia;
- DN 73 Pitești – Câmpulung – Brașov, km 13+800 - km 42+850, km 54+050 - km 128+250, loturile 1 și 2 (103,25 km);
- DN 52, Alexandria - Turnu Măgurele (45,96 km);
- DN 73F km 0+000 - km 8+450 Moieciu de Jos -Cheia - Moieciu de Sus (8,45 km);
- Lărgire la 4 benzi DN1A și măsuri de siguranță rutieră pentru sectorul cuprins între Centura București și intersecția cu șoseaua Chitila-Mogoșoaia (1,28 km).
II. Finalizarea etapei de proiectare - faza elaborare studiu de fezabilitate/ DALI pentru următoarele obiective:
- DN 73C, Lot 1, km 44+800 - km 55+000, Curtea de Argeș - Tigveni și Lot 2, km 55+000 – km 68+000, Tigveni - Municipiul Râmnicu Vâlcea;
- DN 7C km 104+000 - km 130+800 (Transfăgărășan).
C. Construcție variante de ocolire
I. Finalizarea obiectivelor aflate în execuție:
- Modernizarea centurii rutiere a municipiului București între A1 - DN 7 și DN 2-A2: Secțiunea DN 2 – A2 (11,52 km);
- Sighișoara (13 km);
- Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului București Sud între A1 (km 55+520) și DN 5 (14,70 km);
- Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București, între A1-DN7 si DN2-A2, Lot 2: Sector DN2 (km 12+300) - A2 (km 23+750) (11,524 km);
- Buftea (5,77 km);
- Varianta de ocolire Timișoara Vest (13,90 km).
II. Finalizarea etapei de proiectare - faza elaborare studiu de fezabilitate/ proiect tehnic pentru următoarele obiective:
- Varianta de ocolire a orașului Podul Iloaiei (4,38 km);
- Varianta de ocolire a municipiului Iași - Varianta Sud Obiect 4 - Varianta trafic ușor (sector km 0+000 - 8+185) și penetrație cartier Dacia (8,80 km);
- Varianta ocolitoare Râmnicu Vâlcea (21,84 km);
- Varianta ocolitoare Târgu Mureș (11,64 km).
D. Implementarea proiectelor de infrastructura rutieră derulate în parteneriat cu Unitățile Administrativ Teritoriale (Consilii Județene/ Primării)
I. Finalizarea obiectivelor aflate in execuție
- Drum TransRegio Feleac TR 35- Etapa I Centura Metropolitană TR 35 și drumuri de legătură (29,87 km)
- Modernizare drumuri existente între Galați si Hanu Conachi - DN2B si DN25;
- Modernizare DN4 intre km 7+564 – km 11+715 (4,15 km);
- Drum de legătură la drumul național DN 71 pentru asigurarea optimizării traficului rutier și accesibilității in zonele urbane ale orașelor Pucioasa și Fieni (12,78 km);
- Lărgire de la două la patru benzi de circulație pe DN19 (E671) între pozițiile km 5+985 si km 9+731 (3,75 km);
- Lărgire de la două benzi la patru benzi de circulație pe DN79 (E671) între Oradea şi Nojorid;
- Drum de legătură Bolintin-Vale – Drum Radial DR2 – Autostrada A1;
- Varianta Ocolitoare a Municipiului Blaj - conectivitate cu Drum TransRegio: Blaj-Teiuș-A10 (6,84 km);
- Descărcare Comarnic (5,90 km);
- Descărcare Azuga Bușteni (9,38 km);
- Varianta de ocolire Giurgiu (12,10 km);
- Pod peste Tisa în zona Teplița (Sighetul Marmației) (1,20 km).
II. Lansarea si derularea procedurilor de atribuire a contractelor pentru principalele obiective aflate în această fază:
- Drum de legătură între A1 și DN 7 (DJ 711A) – Lărgire la 4 benzi de circulație; - Varianta de ocolire Sighetul Marmației;
- Varianta de ocolire Horezu;
- Varianta de ocolire Târgoviște;
- Varianta de ocolire Baia Mare.
III. Semnarea contractelor de execuție pentru proiectele ale căror licitații au fost finalizate:
- Varianta de ocolire Botoșani.
IV. Finalizarea etapei de proiectare - faza elaborare studiu de fezabilitate/ proiect tehnic pentru un număr de 41 de obiective. Principalele obiective dezvoltate în această fază sunt:
- Drumuri de legătură cu conexiune la Drumul Expres Constanța - Tulcea - Brăila, între localitățile Tulcea, Mineri, Cataloi, Agighiol și Malcoci;
- TransRegio Brăila – Slobozia – Drajna - A2 și Chiciu – Drajna;
- Varianta de ocolire Bocșa, Călărași, Flămânzi, Ardud, Feldioara, Târgu Mureș, Sibiu Sud;
- Drum expres Suceava – Botoșani;
- Drum Expres A1 – Pitești – Mioveni;
Proiecte aflate în administrația Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR)
Principalele obiective de investiții ce vor fi implementate de către compania națională în perioada 2026-2029 sunt:
1. Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț, Secțiunea II: Miercurea Nirajului – Leghin, km 22 + 000 – km 181+195, județul Mureș, județul Harghita și județul Neamț (116,2 km);
2. Autostrada Târgu Neamț - Iași – Ungheni (88,77 km);
3. Autostrada Bacău – Brașov (162 km);
4. Autostrada Ploiești – Brașov (112,75 km);
5. Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț (51 km);
6. Drumul Expres Focșani – Brăila (73,5 km);
7. Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu (63,7 km);
8. Autostrada Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea, subsecțiunea 3C2 Chiribiș - Biharia (Km 30+550 - Km 59+100), inclusiv Nod rutier: A3 (km 39+940) - DN 1P (Spinuș) (28,55 km);
9. Drum de Mare Viteză București - Giurgiu (65 km);
10. Legătură rutieră între Autostrada de centura București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă (AIHC) (2,55 km);
11. Drum expres Brăila (Jijila) - Tulcea (Cataloi) (61 km).
Prioritățile din domeniul feroviar, gestionat de CFR SA
Prioritățile strategice pentru perioada de timp cuprinsă între 2026-2029 sunt focalizate pe:
1. Implementarea proiectelor finanțate din PNRR;
2. Continuarea și finalizarea lucrărilor Coridorului IV ramura nordică pe secțiunile Brașov – Sighișoara și Simeria – Gurasada – Km.614 si lucrările în stațiile Fetești și Ciulnița de pe linia CF București – Constanța, aflate în diverse stadii de execuție;
3. Demararea lucrărilor de modernizare pe linia Caransebeș – Craiova, București – Giurgiu – Lot 2;
4. Programe de eliminare a restricțiilor de viteză si reînnoire a liniilor CF de pe rețeaua TEN-T centrala si globala cu impact direct si imediat asupra duratei călătoriei și/ sau asupra creșterii siguranței și confortului călătorilor;
5. Proiecte de creștere a calității serviciilor de transport feroviar prin modernizări de stații CF, sisteme de siguranță și centralizare electronică si electrodinamică, ERTMS, treceri la nivel poduri, podețe si tuneluri CF;
6. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare în Portul Constanța;
7. Reabilitarea și modernizarea liniei CF Ploiești Sud - Focșani - Pașcani - Iași -Frontieră, Pașcani - Dărmănești - Vicșani - Frontieră;
8. Demararea și finalizarea procedurilor de achiziție publică pentru lucrările de modernizare a linei CF Predeal – Brașov;
9. Demararea și finalizarea procedurilor de achiziție publică pentru lucrările de modernizare a liniilor CF de pe secțiile București – Craiova, Coșlariu – Cluj Napoca, Apahida – Ilva Mica – Pojorâta – Suceava;
10. Demararea și finalizarea procedurilor de achiziție publică pentru lucrările de reînnoire/ reabilitare/ modernizare a Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviară a Bucureștiului ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale și depozitare amplasate în zona centurii și crearea unor noduri intermodale la capătul linilor de transport;
11. Proiecte de electrificare a liniilor CF lipsă din rețeaua TEN-T centrală și globală de pe liniile CF Episcopia Bihor – Cluj Napoca, Rădulești – Giurgiu, Constanta – Mangalia, București – Giurgiu, Dârmanești – Vicșani – Frontiera și Iași-Frontiera-Ungheni.
Obiectivele investiționale ale Metrorex, în acest an
Obiectivul general al Metrorex îl reprezintă îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea metroului, implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil și sigur. Strategia de dezvoltare, retehnologizare şi modernizare a rețelei de metrou din București, este structurată pe următoarele direcții de acțiune în perioada 2026-2029:
a) vor continua lucrările la următoarele obiective de investiții de utilitate publică finanțate din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar PT 2021-2027 și din fonduri rambursabile:
- Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon;
- Magistrala 6 Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul International Henri Coandă – Otopeni;
- Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2. Berceni – Pipera. Cale de rulare și instalații pe interstiții;
- Integrarea sistemului de control acces al Magistralei 4 (Racord 1 – Nicolae Grigorescu 2 – Anghel Saligny și Racord 2 – Gara de Nord 2 – Străulești) cu Magistralele 1, 2 și 3 și TL;
- Achiziția de trenuri noi de metrou – 13 trenuri noi de metrou;
- Extensia Magistralei 4 de metrou. Tronson Gara de Nord – Gara Progresu.
b) Pregătirea documentațiilor tehnico economice și începerea lucrărilor pentru extinderea și modernizarea rețelei de metrou din București:
- Reabilitarea stațiilor de metrou pe Magistralele 1 și 3;
- Extensii la rețeaua de metrou existentă;
- Achiziție trenuri noi de metrou – 50 buc.
Domeniul de transport naval
Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2026-2029, pentru domeniul transport naval, va avea în vedere, în principal, următoarele activități:
1. Asigurarea condițiilor de navigație pe căile și canalele navigabile interioare. Pentru acest obiectiv este necesară întreținerea șenalului pe Dunăre, activitate care se realizează de către RA Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ). Proiecte majore de investiții, de interes național și utilitate publică, pe care AFDJ Galați va trebui să le realizeze sunt:
- Apărări de maluri pe Canalul Sulina – etapa finală;
- FAST Danube – Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării – proiectul este în procedură de obținere a acordurilor de mediu de la autoritățile din România și Bulgaria;
- Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și protecție a mediului pe Dunăre – BALA 2.
2. "Administrația Canalului Navigabil Bega" Timiș (ACNB Timiș) administrează un canal de aproximativ 42 km. Canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari au o importanță strategică pentru transportul naval și asigură conexiunea dintre Dunăre și portul maritim Constanța. Canalele au o lungime totală de 97,4 km și sunt administrate de CN Administrația Canalelor Navigabile SA (ACN). ACN are pregătite proiecte majore care vor fi realizate în perioada următoare:
- Retehnologizarea ecluzei Năvodari, în vederea creșterii siguranței navigației;
- Reabilitare și retehnologizare "Baraj stăvilar mobil km 4+337";
- Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre - Marea Neagră și Canal Poarta Albă
- Midia, Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației.
Obiectivul de investiții "Amenajarea râurilor Argeș şi Dâmbovița pentru navigație şi alte folosințe" (Canalul Dunăre – București) este gestionat tot de ACN. În prezent se derulează un contract de servicii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, în vederea finanțării lucrărilor din fonduri europene nerambursabile.
Întreținerea și dezvoltarea porturilor maritime și fluviale
1. Portul maritim Constanța este cel mai important port al României și este o poartă de intrare/ ieșire a mărfurilor în/din Europa. Portul Constanța este administrat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, care va realiza următoarele proiecte de infrastructură:
- Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din zona Midia - Faza 2;
- Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea cu obiectivul "Pod rutier CDMN" cu drumul care realizează legătura între poarta 9 și poarta 8 spre zona de nord a Portului Constanța;
- Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța;
- Master planul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța – extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța;
- Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța - Etapa a II-a;
- Dragaj de investiții in porturile maritime;
- Asigurarea condițiilor electrice la racordare la cheu a navelor în Portul Constanța (regim Cold Ironing) în vederea interconectării la Rețeaua Transeuropeană de Transport TEN-T pentru implementarea proiectului Ealing.
2. Porturile situate pe Dunărea Maritimă sunt administrate de CN Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (APDM). Modelul de finanțare este similar cu cel din portul Constanța, iar în perioada 2026 – 2029 se vor derula proiecte de modernizare a infrastructurii în porturile Brăila, Măcin, Galați, Tulcea, cu finanțare de la bugetul de stat și Programul Transport. Principalele proiecte sunt:
- Platformă multinodală Galați - înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rhin - Dunăre / Alpi;
- Amenajare dane RO- RO - Port Bazinul Nou Galați;
- Modernizarea și dezvoltarea Portului Mineralier Galați;
- Port Brăila - lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent molului;
- Dezvoltare port Tulcea - etapa I;
- Dezvoltare Port Măcin.
3. Porturile situate pe Dunărea Fluvială sunt administrate de CN Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (APDF). Unitatea va realiza lucrări de modernizare a infrastructurii în porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Giurgiu și Oltenița, cu finanțare de la bugetul de stat și fonduri externe nerambursabile.
4. Porturile situate pe canalele Dunăre -Marea Neagră și Poarta Alba – Midia - Năvodari sunt administrate de CN Administrația Canalelor Navigabile SA (ACN). Unitatea va realiza lucrări de modernizare a infrastructurii în porturile Ovidiu și Luminița, cu finanțare de la bugetul de stat și fonduri externe nerambursabile.
Domeniul transport aerian
Prioritățile privind dezvoltarea obiectivelor de investiții aferente domeniului aerian pentru perioada 2026-2029 sunt:
- Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara;
- Centrul logistic destinat gestionării transporturilor aeriene de marfă Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” Constanța
- Amenajare banda pistei și RESA;
- Dezvoltare terminal, turn de control și parcare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța;
- Hangar parcare si mentenanță aeronave la Aeroportul International Mihail Kogălniceanu Constanta;
- Modernizare sistem electroenergetic – etapa II.
